Președintele ANI, după decizia CCR privind declarațiile de interese financiare: E prematur să ne pronunțăm asupra implicațiilor

Bogdan Sticlosu, președintele ANI, a vorbit pentru Cotidianul despre decizia CCR referitoare la amendamentul din legea integrității care viza publicarea declarațiilor de interese financiare ale demnitarilor, dar și ale partenerilor de viață formali sau informali ai acestora. Șeful ANI a subliniat că nu formulează aprecieri la adresa deciziei Curții, care a declarat amendamentul neconstituțional.

„Consider că, în această situație, este important ca rolul fiecărei instituții în arhitectura statului să fie foarte bine înțeles. Agenția Națională de Integritate are un mandat legal și instituțional foarte clar, iar acesta nu îi permite să formuleze aprecieri asupra deciziilor Curții Constituționale.”

Totuși, Bogdan Sticlosu a explicat faptul că implicațiile deciziei pot fi estimate doar după ce Curtea publică motivarea deciziei.

„În acest moment, consider că este prematur să ne pronunțăm asupra implicațiilor deciziei fără o analiză atentă a motivării acesteia. Este important să înțelegem raționamentul Curții și, în mod particular, dacă neconstituționalitatea constatată vizează publicarea declarațiilor de interese financiare ca mecanism, în ansamblul său, sau dacă aceasta privește anumite elemente referitoare la forma, conținutul ori modalitatea de publicare a acestor declarații.

Pentru Agenție, prioritatea este să înțeleagă exact limitele și efectele deciziei și, în continuare, să contribuie, în limitele competențelor sale, la identificarea unor soluții legislative care să păstreze un echilibru între protecția dreptului la viață privată și necesitatea de transparență.

Cred că aceasta trebuie să fie abordarea instituțională generală: nu să comentăm o decizie a Curții Constituționale, ci să înțelegem raționamentul acesteia și să vedem cum poate fi construit, în limitele Constituției, un mecanism de integritate care să răspundă în continuare nevoii legitime de transparență în exercitarea funcțiilor publice”, a explicat șeful ANI pentru Cotidianul.

Ce spun trei juriști despre cum ar putea fi publicate declarațiile de avere

Cotidianul a vorbit cu mai mulți juriști despre cum ar putea arăta o formă a publicării declarațiilor de avere și interese care să poată fi publicate constituțional.

Citește și: Cum pot deveni averile demnitarilor transparente, fără să pice la CCR. Ce spun constituționaliștii

Toni Neacșu a explicat faptul că o declarație de interese financiare cu prea multe detalii ar putea să nu fie pe placul Curții Constituționale.

„(…) Curtea indica modalitatea în care ele ar putea fi, totuși, publicate (n.-r – declarațiile de avere), și anume existând niște praguri. Deci da, de principiu, existența unor praguri respectă toate cerințele pentru respectarea drepturilor la viață privată.

Dar în rest, practic, acel formular, probabil că în forma ultimei legi, e mult prea detaliat după gusturile Curții Constituționale și cred că acestea vor fi, în îndrumările pe care le va da, să fie și mai puțin detaliat decât este în prezent”, a argumentat fostul membru CSM.

Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional, consideră că publicarea declarațiilor ține de abilitatea legiuitorilor de a găsi o variantă care să treacă de curte.

„Înțeleg că obiecțiile Curții s-au referit la încălcarea drepturilor la viață intimă, familială și privată, prevăzute de Constituție. Este necesar să se găsească un echilibru pe două valori: transparența, pe de o parte, și ocrotirea vieții intime, familiale și private, pe de altă parte.

Aici trebuie să se exprime inteligența și coerența legislatorului. Legislatorii trebuie să ia în considerare punctul de vedere al Curții, ca să privească și către ansamblul societății, unde există un tip de așteptare privitor la transparentizarea acestor documente”, a spus Ioan Stanomir.

Ce ar fi însemnat generarea declarațiilor de interese financiare pentru ANI

În forma agreată inițial în Parlament, demnitarii trebuiau să trimită, ca în prezent, la ANI, declarații de avere și interese. Apoi, Agenția genera un rezumat al celor două, declarația de interese financiare, care era publicată de către instituție.

L-am întrebat pe Bogdan Sticlosu dacă generarea acestor declarații de interese financiare ar fi fost un procedeu complicat. Șeful ANI a explicat faptul că generarea declarațiilor de avere nu ar fi reprezentat „o provocare majoră” pentru Agenție.

„Din perspectiva sistemului eDAI, implementarea unei declarații de interese financiare nu ar fi reprezentat o provocare majoră.

În esență, ar fi fost necesară o soluție care să structureze și să sintetizeze informațiile existente în bazele de date ale Agenției, completate de deponenți prin declarațiile de avere și de interese.

Din punct de vedere tehnic, ar fi fost necesară adaptarea soluției de arhivare și portal de interogare deja existente care să gestioneze declarațiile de interese financiare.”