' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Președintele nostru e mort în baie, să fie clar, iar noi suntem în curul gol dacă cumva ne arunca unii, alții vreo bombardă direct în moalele capului! Ah, Președintele! Stă acolo, mort în baie, are tot felul de probleme existențiale, e dus rău cu pluta! Iar noi? Poporanii bezmetici? Războiul economic ne-a pus gând rău, să știi! Economiile războinice vor sfâşia statele, armatele, astăzi deconstruite, revenind în forţă la putere.
Complexităţile geostrategice, guvernate de minţi strălucitoare sau năucite, vor folosi elanul războinic minoritar în dauna metropolei care, din punct de vedere economic, va fi susţinută de periferii. Domnișoara Margareta ținea un jurnal pe tema asta, despre complexități vălurite. Ea scria tot felul de gânduri. Și despre Președintele nostru, mort în baie de năuc și despre Parlamentul plin de venetici și de bonjuriști și de bolșevici, și despre Guvernul nostru minoritar, săracul de el. De exemplu. 12 decembrie 1918. Pagină de jurnal.
Dragă jurnalule, azi a nins molcom peste București așa că m-am plimbat pe Calea Victoriei. Papa Jaques s-a întors de la Paris cu vești. Se pare că lucrurile vor merge bine. Cum treceam cu trăsura prin fața Palatului Regal ne-a tăiat calea un bărbat ciudat. Era verde, înțelegi dragă jurnalule, era verde tot, din cap și până-n picioare. Strada era pustie. Birjarul moțăia pe capră. Ochii bărbatului m-au sfredelit cu dragoste, vai, ce spun eu, să știi, cred că m-am îndrăgostit de el. Unde mai pui că a apărut așa, dintr-odată, parcă ar fi venit din cer.
Mi-a trimis o sărutare pe un fulg de nea de m-am înroșit toată, dragă jurnalule. Cum am întors la Ateneul Român, s-a ținut după noi un copilandru care vindea Adevărul. Adevărul îl face harcea-parcea și astăzi pe IC Brătianu acuzându-l de toate relele. Papa Jaques spune că, în mod sigur, Constantin Mille, directorul ziarului, are un ce interes politic. Eu nu mă pricep la politică dragă jurnalule. Dar ce se aude?
Aud clopoțelul. A adus cineva niște trandafiri. Ce minunăție dragă jurnalule. Pe partea cealaltă a străzii îl zăresc pe bărbatul verde, verde. Nu e nimeni pe stradă, e numai el și numai el. Mă privește. Îl privesc. Papa Jaques ar avea el ceva de spus despre toată povestea asta. Vine unchiul Popovici de la Giurgiu, chiar acum intră în casă. Zice că turcii ar încerca niște manevre pe Dunăre și că rușii ar vrea să forțeze frontiera în Nord. Papa Jaques zice însă că la Paris totul e bine. Aș vrea să fie așa, să nu mai fie vânzoleală în țară. Săptămâna viitoare o să merg la Cluj. Vreau de mult să văd Clujul. Cred că bărbatul cel verde o să vină să mă urmărească!
Ce frumos o să fie. Da, o să-și ia bilet întreg la tren și o să intre în compartimentul meu ca din întâmplare. Vai, ce nebunie! Ce tare îmi bate inima! Da, e secretul meu. Simt că la Cluj vom intra în vorbă. Poate că o să mă invite la teatru sau la un desert, la o cafenea. Mor de curiozitate, dragă jurnalule. Iar despre războiul economic dintre Rusia și America, promit, o să vorbim mâine, dragă jurnalule. Războiul economic se va duce între periferii fie că vor fi ele asiatice, europene sau mexicane iar centrele vor rătăci în căutări hilare de sine.
Metropola se va sfârşi în confruntări ideologice în timp ce trocul virtual o va distruge corupându-i armata de funcţionari şi virtualizând utopiile economice care au guvernat lumea în dauna ei, prin lagăr şi apocalipsă, prin propagandă şi lipsire de artefact sau prin preaplinul artefactului ca sens ultim al existenţei. Masele largi vor fi seduse şi se vor arunca orbeşte în vâltoarea consumului deconstruind artefactul şi lipsindu-l astfel de sens. Fireşte, câmpurile petroliere şi marile conducte erau tema centrală a noilor războaie ale viitorului. Maşinăria mea putea oferi armatei o şansă nesperată. Să luăm de exemplu tancurile. Nici un echipaj nu trebuia să se mai teamă de proiectilele perforante fabricate de curând de duşmanii noştri tradiţionali.
Era suficient accesarea unei parole şi maşinăria mea temporală reducea orice tanc lovit la starea iniţială. Pe câmpul de luptă o asemenea invenţie ar fi dat peste cap întreaga tactică adversă cu mult succes. Chiar şi aviaţia şi marina puteau folosi invenţia mea. În acest scop scrisesem Statului Major o lungă scrisoare şi vorbisem la telefon mai mult de o jumătate de oră cu un secretar de stat de la ministerul apărării. Unii s-au arătat sceptici. Tocmai din pricina asta m-am gândit că noii mei vecini mi-ar putea da o mână de ajutor iniţiind o colectă sau o mişcare nonguvernamentală care să atragă atenţia asupra maşinăriei mele temporale.
Mai mult, am fost convins încă de când am hoinărit prin cartier că voi găsi sprijin chiar şi pentru proiectata mea candidatură în consiliul general al republicii. Citisem în ziare că vecinii mei erau experţi în campanii electorale şi că se dovediseră de nenumărate ori a fi susţinători frecvenţi ai fotbaliştilor, ai camionagiilor, ai marţienilor şi ai feministelor din legiunea a cincea Primidor. Aşa că nu mi-am făcut probleme văzându-i cum patrulează şi cum mă spionează cu lunetele şi cu binoclul. Se arătau a nu fi ageamii când era vorba de o treabă serioasă.
M-am făcut că nu iau în seamă toată tevatura şi mi-am revizuit notiţele şi am revăzut caseta video pe care înregistrasem întreg experimentul meu. Eram convins că aveam de-a face cu nişte cetăţeni adevăraţi, pricepuţi la politică externă. Cu nişte patrioţi adevăraţi. M-am gândit să nu fac eu primul pas aşteptând ca prăjiturile vecinelor mele să se rumenească bine în cuptor iar bărbaţii să-şi ia inima în dinţi şi să-mi telefoneze sau să mă strige de pe peluza verde. După câteva ceasuri mi-am pierdut răbdarea şi am ieşit din casă.
I-am zărit venind cu toţii în pas alert, sfâşiaţi de invidie şi pizmă, vai, ce sfâșiați erau. Mi-am spus că e ceva trecător şi că vom depăşi momentul. Mi-au spus însă plini de năduf că reuşisem să cumpăr casa cu cele mai groaznice fantome din zonă. Se vedea însă de la o poştă, ca fabuloasele nu erau ele atât de uşor de prostit, ce să le povestesc eu despre fantome, ce poveste oare?!
Kakaia President a murit in Baie cu mina la …oaie??? In apa Marii Negre… sume, spume…emanate, cu mari emotzii m-am gindit ca Emanatul si-a dat si el in sfirshit emanatia ashteptata cu spasme inca de al nostru Bobor, de frica ca poate apar de dupa coltz Tank…kuryi lui. Ca doar s-a declarat ca la Thalmudul lor ca Baia are clantze de aur, robinete de aur samd ca sa se ascute lupta de clase 1-4 Ceashka nu mai este…, si mai ales Minerii lui venind au generat Rebeliunea lui Lego mult visata de cind poporul Ales Bules a descalecat din Egypet ca sa fugareasca Olympiotul precum Copoiul pe Regele nostru. Dar inca este resurcitat SMURD de 2 regueleti si un Imparat, care cu ale lor coroane de Auleu daruite din BNR, vor veni sa-i cinte la priveghi Manele Bolshevice, amintiri de sub carutza intoarsa din Rusia ca se ne aduca Lumina de Pata rit grad 33 de rit NKVD asa cum Mortii din dec 89 il ashteapta sa dea emanatzia din el. Poate au fost si drone cu baxuri Tzigarete Snagoveanul venite la fiul Tzapuluii ca sa faca business cu Secu care l-a invins, ca nu i-a dat denghii pentru ierburile lui??? Dar nu se poate ca sa nu ne gindim la tatarii si kahzarii noshtri care au vindut la talciok a 5-a flota a Lumii, sub patronajul Votcka royu, si mai ales capitanului Petrov!!! Noroc ca a aparut Pharaonul, care pas cu pas s-a dus la Egyet, acolo unde a intzercat mutu iapa, ca sa se inchine ca la Yad, ce amiteshte de marea sudura intre poporul descalecat in Lume de acolo, adica “ales” & “bules”, si care ca sa nu intine si el CC auzea, a hotarit ca Bugetul nu mai are bani, ca nici Poolimea nu mai are de unde, asha ca s-a hotarit ca muzeul lor sa nu se faca in Kor turi, ci la o lalta in acelashi Ko…ort, mult ashteptat de noul Hitlerica ShoroSSy alias Cur cur beau LGBD. Ca asha este in Baie… O zi buna Con P.S. Ave-ti grija s-a bagat apa Plata la curent electric si acusi, acusi vine si apa de Colonie. Sa trai-ti bine, ca apa calda Baia nu vede!
Kakaia President a murit in Baie cu mina la …oaie??? In apa Marii Negre… sume, spume…emanate, cu mari emotzii m-am gindit ca Emanatul si-a dat si el in sfirshit emanatia ashteptata cu spasme inca de al nostru Bobor, de frica ca poate apar de dupa coltz Tank…kuryi lui. Ca doar s-a declarat ca la Thalmudul lor ca Baia are clantze de aur, robinete de aur samd ca sa se ascute lupta de clase 1-4 Ceashka nu mai este…, si mai ales Minerii lui venind au generat Rebeliunea lui Lego mult visata de cind poporul Ales Bules a descalecat din Egypet ca sa fugareasca Olympiotul precum Copoiul pe Regele nostru. Dar inca este resurcitat SMURD de 2 regueleti si un Imparat, care cu ale lor coroane de Auleu daruite din BNR, vor veni sa-i cinte la priveghi Manele Bolshevice, amintiri de sub carutza intoarsa din Rusia ca se ne aduca Lumina de Pata rit grad 33 de rit NKVD asa cum Mortii din dec 89 il ashteapta sa dea emanatzia din el. Poate au fost si drone cu baxuri Tzigarete Snagoveanul venite la fiul Tzapuluii ca sa faca business cu Secu care l-a invins, ca nu i-a dat denghi pentru ierburile lui???
Dar nu se poate ca sa nu ne gindim la tatarii si kahzarii noshtri care au vindut la talciok a 5-a flota a Lumii, sub patronajul Votcka royu, si mai ales capitanului Petrov!!! Noroc ca a aparut Pharaonul, care pas cu pas s-a dus la Egyet, acolo unde a intzercat mutu iapa, ca sa se inchine la Yad, ce amiteshte de marea sudura intre poporul descalecat in Lume de acolo, adica “ales” & “bules”, si care ca sa nu intine si el CC auzea, a hotarit ca Bugetul nu mai are bani, ca nici Poolimea nu mai are de unde, asha ca s-a hotarit ca muzeul lor sa nu se faca in Kor turi, ci la o lalta in acelashi Ko…ort, mult ashteptat de noul Hitlerica ShoroSSy alias Cur cur beau LGBD. Ca asha este in Baie…
O zi buna
Con
P.S. Ave-ti grija s-a bagat apa Plata la curent electric si acusi, acusi vine si apa de Colonie. Sa trai-ti bine, ca apa calda Baia nu vede!
Mulțumesc, maestre,pentru ca sunteți o binecuvântare.
@marius: mă sparg de râs citindu-te… omule esti bun cu draci… să fii iubit…
Închei aceasta scurta relatare a goliciunii dragostei de care m-am îndrăgostit, fără neuroni sinapsati, având convingerea ferma agricola ca dacă voi vizita aceasta ferma actiunea taurului nu va fi considerata o chestiune de etica și de morala și de moral, căci după cum bine ma cunoști, eu sunt o persoana deschisa la culoare și nu am nimic de reproșat patului conjugal în care ne-am Petre-Cut viata de adolescenți tineri și foarte tineri, cu toate ca nu aveam minte-a limpede și purificata de algele care au început sa ne-o invadeze. Te pup, în numele mirelui și al miresei, adică al meu. PS. Sa vii în fusta mini și, ne-aoarat de tuns a la fosta ministresa a sanatatii, cu pălărie cu pene de păun, atașate la ea pe cale diplomatica. Al tău gool și al meu gol, baronul mut-Klaus, decorat cu ordinul: Terminator România.
Am aflat despre mine ca sunt goool. Gol și lipsit de haine și de toate accesoriile care m-au făcut atat de mare în procente și atât de mic în alaiul care ma va conduce cu fast spre piramida pătrată în care urmează ca să mi se îngroape urma pe care nu am reușit ca să o las când am pasit pas cu pas spre o Românie educata prin țărână îmbibat cu îngrășământ natural de natura animalica și pasaricica. Iarta-mi, te rog, expresiile alambicate, dar după cum bine știi, ele sunt rodul unor netoate care ma bântuie în fundul conștiinței mele situate în zona cu colon și cu coloana a trei a SOS-iilor din parcul corectitudinii politice. Stau gol și pe masura ce timpul trece, sunt tot mai indragostea de mine, asa ca am decis ca să ma cer în căsătorie. Sper ca nu-mi vei pune piedici si ca dragostea care te mana ca să stai la Sibiu, aproape de Brukentall și de corifeii scolii de schiori cu mintea amputata, îți va permite ca să vii la cununia ci-vila cu trei etaje, și sa ma feliciți în nume propriu și personal sau prin intermediari dacă nu e posibil și nu ai tăria de caracter ca să recunoști noul meu look, cu tunsoare pe partea dreapta a esicherului politic, dar cu fire rebele pe cea stânga. Sa știi ca nas de cununie îmi va fi Codruța care are la activ foarte multe parsive pe care a reușit sa le readuca la viata după ce le-a incizat sug limba ca să vorbească despre unii pe care nu-i cunoșteau, dar care erau oameni rai și vopsiti în rosu aprins cu chibriturile din piață Chibrit. PS. Am cateca probleme. Nu știu unde îmi voi petrece luna de miere Manuka și nici cum sa ma costunez ca să fiu atractiv pentru mine. Oare daca rămân asa gol, adică exact în forma în care m-am îndrăgostit de mine, o fi bine? Le-am spus celor de la PNL Băneasa ca nu doresc ca să fiu deranjat, în aceste momente, cu chestiuni minore referitoare la România, dar nici cu majore, fiindcă chiar nu sunt interesat de aceasta colonie.
Omu-leata de dou metri, taman ieșise din baie, adică din cada și cada simți o ușurare mistica, adică reuși ca sa-si mestece mai fluent cuvintele pe care sub presiunea celui mai navetist dintre navetiști sau parafrazandu-l pe Marin Preda ” Cel mai urat dintre navetisti”, le ținuse suglingual pentru a-si spori efectul asupra organelor de partid și de stat și ale justiției aflate în moarte clinica de 7 ani și 7 pitici cu Alba ca Zapada pe post de Neagra ca și corectitudinea politica. Navetistul se privi cu ușoară strângere de degete în oglinda. Da, era mort de gol. Pentru întâia oara realiza, și el, ca fusese gol după fiecare baie și ca trupul sau de schior ratat, adunat cu matura și cu farasul de pe pârtia de la Păltiniș arata precum cel al Mumei Pădurii din epoca în care păduchii erau atașați de ea, in semn de respect pentru activitatea promovata în înmulțirea pana spre infinit a lor. Totuși sunt verde, deci exist, cugeta din poziția rezamat de calorifer și cu doua degete începu să scrie pe oglinda aburita, o mica scrisoare de amor către mult iubita și mult latina sa soție, aflata la stadiul de modificare genetica a genelor din genunchii expuși la virusul cu idei progresist sub influenta factorilor de mediu și a stilului de viata.” Draga mea so-tie cine poate căci eu m-am saturat, pana peste limita de sus a celei care sta toată ziua jos și nu răspunde comenzilor pe care o privire oachesa aruncata spre șefa de cabinet care sta în fusta mini max în fata mea pe spate și așteaptă ca să trec în revista, revista presei cu revisal și mai mult decât atât, adică intonarea imnului ” Pasaricii truba-dure”, lipsita de duritate.
Mai grav, Iohannitza al nostru este mort in papuci. I-a fost lene sa se duca si sa moara in baie. Bine ca n-a murit la piramide. Ni l-ar fi adus de acolo mumificat si n-am mai fi scapat de el in vecii vecilor.
punem de coliva? da una cosmica…