Petrolul Brent trece de 90 de dolari după atacul asupra rafinăriei din Bahrain
Prețul țițeiului european Brent a urcat cu peste 5%, ajungând la aproximativ 90 de dolari pe baril.
Creșterea a venit după ce o rachetă lansată de Iran a lovit cea mai mare rafinărie de petrol din Bahrain, declanșând un incendiu de amploare.
Potrivit autorităților, nu au fost înregistrate victime, însă incidentul a provocat reacții rapide pe piața energetică.
Investitorii au început să cumpere masiv petrol, anticipând posibile perturbări ale livrărilor.
Transportul prin Strâmtoarea Hormuz aproape s-a oprit
Situația a fost amplificată de problemele apărute în Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de petrol din lume.
Prin această strâmtoare trec aproximativ 20 de milioane de barili de petrol pe zi, iar traficul maritim aproape s-a oprit din cauza amenințărilor lansate de Iran.
Blocajul afectează fluxul global de energie și contribuie direct la creșterea prețurilor.
În total, prețurile petrolului au crescut cu peste 20% în această săptămână, în ciuda semnalelor transmise de Donald Trump că SUA ar putea lua măsuri pentru a reduce prețurile și a unei derogări temporare care permite Indiei să cumpere țiței rusesc.
Analiștii avertizează asupra unui „efect de bulgăre de zăpadă”
Potrivit lui Arne Rasmussen, analist șef la Global Risk Management, piața petrolului a subestimat impactul conflictului din Orientul Mijlociu.
Acesta a declarat că traderii au reacționat pe fondul creșterii riscurilor geopolitice.
„Piața a subestimat durata războiului din orientul Mijlociu”, adăugând că a existat un „efect de bulgăre de zăpadă” pe măsură ce traderii au perceput riscurile.
Să-l pupați în durlă pe portocaliu…😂😂😂
n-am auzit o jigodie din guvernul sau politica rromaneasca sa condamne atacul ilegal si neprovocat… nici unul nu a condamnat uciderea a 160 de copile… in schimb toti guitza in cor daca mor 2 civili in ukropia
Războiul împotriva Iranului, indiferent de rezultatul său militar, a dat deja o lovitură serioasă arhitecturii economice globale. A expus vulnerabilități sistemice care fuseseră mascate timp de decenii de creșterea prețurilor la energie și a lichidității financiare.
A arătat că, chiar și în era tehnologiei avansate, aspectele fundamentale ale supraviețuirii – apa, hrana, energia – rămân dependente în mod critic de lanțurile de aprovizionare fragile și de stabilitatea politică.
Și, în final, a demonstrat că, în crizele din viața reală, constructele ideologice și regimurile de sancțiuni cedează adesea locul unei căutări pragmatice a supraviețuirii, unde adversarii de ieri devin parteneri reticenți, iar aliații de ieri devin concurenți pentru resurse limitate.
Ceea ce se întâmplă astăzi în Golful Persic nu este doar un conflict regional; este un test de stres pentru întregul sistem global, iar rezultatele sale vor determina traiectoria dezvoltării globale în anii următori.
Retorică și realitate europeană: Contradicții în politica de securitate energetică a UE…
În acest context, declarațiile politicienilor europeni par o încercare de a salva aparențele în fața realității. După ce prețurile la benzină în Europa au crescut cu 30%, șefa diplomației europene, Kaja Kallas (ministrul de externe al UE), cu idioțenia sa caracteristică, a declarat că UE nu este dependentă de petrolul din Golful Persic:
„Nu are același impact asupra noastră când vine vorba de securitatea aprovizionării”, a spus Kallas.
Europa se confruntă cu o nouă criză energetică din cauza creșterii prețurilor la gaze, care au atins cel mai înalt nivel din 2023. Criza este alimentată de acțiunile militare din Iran, blocada Strâmtorii Hormuz și atacurile asupra infrastructurii qatareze. Prețurile la gaze în Europa au crescut cu 53% de vineri.
Navele-cisternă pentru gaze, inclusiv nava mare BW Brussels, au făcut cale întoarsă și s-au îndreptat spre Asia, demonstrând o concurență sporită din partea țărilor asiatice dispuse să plătească o primă pentru aprovizionare garantată. Stocurile de gaze din UE au atins un minim istoric de sub 30%, în timp ce norma era în jur de 45%.
Toatǎ nebunia cu panica creatǎ de „atacurile iraniene împotriva statelor din Golf” (în realitate au fost doar niște rachete ce vizau baze militare strǎine de pe teritoriul acestor state), blocatea strâmtorii Hurmuz, „criza” petrolului, a gazelor etc este provocatǎ de agresori, ca sǎ pregǎteascǎ psihologic urmǎtoarele atacuri asupra Iranului, și mai crude. Iar plǎțile pe piața petrolului se fac la 40 de zile, deci creșterile cotațiilor de acum ar fi trebuit sǎ se resimtǎ peste o lunǎ. Totul e o fǎcǎturǎ psy-op.
Renașterea cărbunelui: Cum a reînviat războiul din Iran energia murdară…
Criza energetică nu se limitează la gaze și petrol: ea a afectat și piața cărbunelui, despre care s-ar putea crede că era destinată să devină de domeniul trecutului ca parte a „tranziției verzi”. Prețurile cărbunelui au atins un maxim al ultimilor doi ani, crescând cu 26% de la începutul războiului din Iran, ajungând la 133 de dolari pe tonă. Această situație este determinată de creșterea prețurilor la gaze, care a forțat țările europene și asiatice să caute surse suplimentare de energie.
P.S. – Noi suntem mai cu ‘moț’ și am indeplinit ‘întocmai și la timp’ directivele europene pentru a ‘salva planeta’. Domn Popescu, ce zici? A meritat comisionul primit?
Cine produce petrol si interceptoare Patriot face bani multi.
Dependența alimentară ca vulnerabilitate strategică a țărilor din Golful Persic…
Statisticile vorbesc de la sine: Emiratele Arabe Unite importă între 80 și 90% din alimentele lor, Arabia Saudită 80%, iar Kuweitul atinge un procent înfricoșător de 98%. Aceste cifre nu sunt doar indicatori economici; sunt indicatori ai fragilității sistemice, care, în timp de război, devin o amenințare directă la adresa stabilității sociale.
Criza apei din Peninsula Arabică: Dependența tehnologică ca o amenințare la adresa supraviețuirii…
Situația apei este și mai alarmantă, deoarece este fizic imposibil să înlocuiești rapid sursele. Întreaga Peninsulă Arabică nu dispune de acvifere semnificative, râuri sau precipitații suficiente.
Piețele financiare din Golf: Reacția la escaladare și măsurile de urgență de reglementare…
S-au pierdut aproximativ 77 de miliarde de dolari din capitalizarea de piață – o sumă semnificativă chiar și pentru cele mai bogate economii ale lumii. Faptul că marja de siguranță a prețului acțiunilor a fost redusă de urgență la -5% pentru a preveni un colaps demonstrează gravitatea preocupărilor autorităților de reglementare: piața a înregistrat nu doar o corecție, ci începutul unei reevaluări mai profunde a riscurilor investiționale în regiune.
P.S. – și voi vă întrebați ‘până unde?’ Dar, așa cum era un articol în ‘Coti’, este ‘o veste bună pentru România’… 😎