Președintele Armeniei, Serj Sarkisian, va fi, cel mai probabil, ales pentru un nou mandat în fruntea statului la alegerile care au loc luni.
Campania electorală a fost una de fațadă: fostul președinte LevonTer-Petrosian a anuntat că nu va candida, la fel si Gagik Tsarukyan, liderul Partidului Armenia Prosperă. Aceștia erau singurii care i-ar fi putut pune probleme actualului președinte.
În aceste condiții, campania electorală din săraca țară caucaziană a fost marcată de tentativa de asasinat împotriva candidatului Paruir Airikian, un cunoscut disident al perioadei sovietice, și de greva foamei la care a recurs candidatul Andrias Ghukasya, pentru a protesta față de neregulile electorale, recunoscute de altfel și de raportorii Consiliului Europei.
Sarkisian este cotat in sondaje cu 69% din voturi și se așteaptă să câstige alegerile din primul tur. Armenia va avea astfel, pentru un nou mandat, un președinte care s-a remarcat pentru faptele sale de arme în conflictul dinNagorno Karabah, de unde este originiar. Pe ultima sută de metri a campaniei, declarațiile sale ostile față de Azerbaidjan nu au anunțat decât că urmează un nou mandat în care soluționarea conflictului din enclava armeană din statul azer va fi imposibilă.
Azerbaidjanul a ajuns să aibă, datorita creșterii spectaculoase a exportului de hidrocarburi, un buget al Apărării mai mare decât întregul buget al Armeniei, însă aceasta din urmă apelează la Federația Rusă in disputa cu Azerbaidjanul. Armenia găzduiește o baza militară ruseasca, extrem de importantă pentru Moscova, având în vedere granița comuna pe care Armenia o are cu Iranul.
Apropierea de Moscova și diaspora armeană din Occident, care aduce nu mai puțin de 20% din PIB-ul țării prin remitențe, sunt singurele atuuri ale Armeniei și ale lui Sarkisian, în conditiile în care țara a rămas în afara oricărui proiect energetic regional și este izolată comercial și rutier de Turcia și Azerbaidjanul vecine.