Prima execuție a lui Constantin Brâncuși la Academia Republicii Populare Române

Un proces verbal al unei ședințe din 1951 a Secțiunii de Stiința Limbii Literatură și Arte s-a transformat într-un un document de istorie întunecată. Academicieni și intelectuali români de prima mînă,universitari cu greutate și pretenții participă la unul dintre cele mai anticulturale momente din istoria Academiei Romane:o dezbatere legată de opera lui Constantin Brancusi. Ea a avut loc în urma ofertei sculptorului român de a lăsa moșternire statului roman circa 200 de lucrari și atelierul sau din Impasse Ronsin no 10. Ademciienii și intelectualii români au respins oferta lui Brancusi și astfel o impoartantă parte a moștenirii Brancusi a ajuns în proprietatea statului francez.

Ce a putut face politica din academicieni,din Academie și din arte vedem abia acum,cînd ”omul nou” s-a făcut praf iar ”viitorul luminos” din anii comunismului s-a întunecat demult.

Irina Răuț

Proces verbal Nr. 10

al sedinței din 7 martie 1951

Ședința este prezidată de tov. Acad. M.Sadoveanu

Participă: Acad. Gh. Călinescu, I.Iordan, Camil Petrescu, Al.Rosetti, Al.Toma, G.Oprescu, Jean Al.Steriadi, V.Eftimiu și tov. Geo Bogza, Prof.Al.Graur, Prof. I.Jalea, I.Panaitescu-Parpessicius și K.H. Zambaccian.

Și-au scuzat absența tov. Acad. Gala Galaction și tov. Lucian Grigorescu.

1. Se citeste procesul-verbal al ședinței din 28 Februarie a.c., care se aprobă.
2. Tov. Acad. I.Iordan depune raportul de activitate pe luna Februarie 1951 al Institutului de Lingvistică și tov. Acad.G.Oprescu depune procesul-verbal al ședinței din 1 Martie a.c a Institutului de Istoria Artei.
3. Tov. Prof. Jalea dă citire unei note de completare a comunicării D-sale asupra sculptorului C. Brâncuși, prezentând și numeroase planșe și publicații cu reproduceri din Brâncuși.

Rezumând ideile din comunicarea D-sale anterioară asupra cărții lui Sobolev ”Teoria leninistă a reflectării și artă ” în care se pune problema formalismului în artă, tov. Jalea amintește că citase pe Paciurea și Brâncuși ca exemple de formalism în sculptură la noi.

Fiind cazul tipic al unui artist de talent care oscilează între realism si formalismul extrem, cazul Brâncuși trebuie să fie discutat pentru că ridică probleme importante.

Tov. Acad. Călinescu , ia notă asupra comunicării tov.Prof.Jalea, constată că Brâncuși nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esențiale și caracteristice acestei arte. D-sa clarifica notiunea de realism , in sensul vederilor creatorilor de artă sovietici, ca o transpunere pe plan superior a realitații și nu ca o reproducere fotografica a ei, asa cum e inteles în mod stângiat.

D-sa încheie aratand inutilitatea continuarii discutiilor asupra lui Brâncuși.

Tov. Acad Oprescu spune că nota tov. Călinescu a lămurit o serie de chestiuni importante.

D-sa arată datele si faptele citate de D-sa cu privire la Brâncuși, o figură mai puțin cunoscută, arată lipsa lui de sinceritate, și îl ilustrează ca pe un om de talent și de mari sperante în prima parte a activitatiilor sale, dar care, sub influenta unor sculptori la modă la Paris, care cultivau indifenitul si a cubismului, speculând prin mijloace bizare gusturilor morbide ale societatii burgheze.

Tov. Acad. V. Eftimiu, precizează că tov.Jalea a intentionat prin comunicarea D-sale sa reabiliteze operele valabile ale lui Brâncuși.

Tov. Prof. Graur este impotriva acceptarii în Muzeul de Artă al R.P.R a operelor sculptorului Brâncuși, în jurul căruia se grupează antidemocrații în artă. D-sa cere ca în secțiune să se discute pe viitor probleme rezolvate si publicate de autorul comunicării și propuse spre discutare Secțiunii.

Tov. K. Zambaccian și Acad. Victor Eftimiu revenind la sculptorul Paciurea arată că ”himerele” acestuia au fost un protest împotriva realităților de atunci și că Paciurea a terminat ca realist cu busturile printre care se numară acela al lui Tolstoi.

Tov. Acad. Camil Petrescu relevă meritul comunicării tov. Jalea de a fi prilejuit discuții interesante și de a fi deschis probleme de o semnificație deosebită.

D-sa anunță că, în ședința viitoare își propune să precizeze câteva nuanțe asupra

formalismului în artă.

Sedinta se ridică la orele 19:00

Secterariatul sectiunii

Acad. Mihail Sadoveanu

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.