Două modele europene se înfruntă sub privirea Rusiei

Problema nu este statul de drept, ci identitatea națională

După ce a fost părăsit de o bună parte din aliații din Partidul Popular European la votul de la Strasbourg care a inițiat procedura suspendării dreptului de vot al Ungariei în UE, premierul Viktor Orban a ripostat printr-o vizită la Moscova. Marți, la Kremlin, Orban a discutat cu președintele Putin despre cooperarea financiară și în domeniul energiei dintre Rusia și Ungaria și s-au felicitat reciproc pentru modul în care reușesc să păstreze bunele relații, în ciuda răcirii legăturilor Est-Vest.

Marea sfidare a lui Viktor Orban

Criticii premierului Ungariei arată că acum, în special după ce a primit un avertisment dur în Parlamentul European pentru acțiunile împotriva ONG-urilor și a Universității Central Europene finantațe de George Soros, Viktor Orba decide să-l ajute pe Putin să creeze fisuri si mai mari în blocul european. Orban s-a plâns că relațiile comerciale bilaterale cu Rusia au suferit ”din cauza sancțiunilor impuse de UE”, ”însă am reușit să întoarcem lucrurile în favoarea noastră”. ”Toate lucrurile neplăcute există doar pentru a lupta împotriva lor împreună. Cred că putem să facem asta”, a spus Orban la Moscova.

Energie a fost principala temă a discuțiilor de la Moscova. La fel și la summitul Ințiativei celor Trei Mări de la București. Diferența este că, la București, Ungaria nu a fost reprezentată decât la nivel de ambasador (motivul oficial al absenței președintelui Ungariei a fost defectarea avionului), în timp ce, la Moscova, cooperarea energetică s-a discutat la cel mai înalt nivel. Ungaria, care în această vară vorbea pe un ton zeflemitor României despre incapacitatea țării noastre de a consuma gazele din Marea Neagră și cerea conectarea rapidă către Vest, este și țara care sabotează extinderea conductei BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) către Austria, sperând că în acest fel va deveni un hub energetic în regiune. La Moscova, Orban a încercat să mai facă un pas în această direcție, solicitând ca proiectul rus al gazoductului Turkish Stream să treacă prin Ungaria. Nu trebuie uitat că secretarul american al Energiei, Rick Perry, participant la summitul de la București, a întreprins și el o vizită la Moscova, chiar înaintea evenimentului din România.

Două abordări discrepante

Presa europeană a privit mai puțin la temele concrete discutate de Putin și Orban și a încercat să analizeze strategia Ungariei față de Rusia și UE. Deutsche Welle observă că Viktor Orban a transformat Ungaria într-o țară care seamănă tot mai mult cu Rusia lui Putin, dar, cu toate acestea, nu a spart frontul european și a votat sancțiunile economice impuse Rusiei, a susținut poziția Marii Britanii în cazul tentatativei de asasinare a unui spion rus pe teritoriu britanic și a rămas un membru angajat în cooperarea din cadrul NATO.

Această discrepanță ar fi genererată de modul în care Orban și-a început cariera politică, în 1989, cu un discurs puternic antisovietic, cu o bursă oferită chiar de fundația lui George Soros și, apoi, criticând puterea socialistă din Ungaria pentru că susținea proiectele energetice ruse. Odată cu revenirea la putere, în 2010, Viktor Orban a adoptat însă o cu totul altă politică, a oferit Rusiei un crontact uriaș pentru extinderea centralei nuclerare de la Paks și l-a primit pe președintele Putin la Budapesta chiar după anexarea Crimeii, în 2014.

”În trecut, ungurii au suferit mult sub Rusia. Însă trebuie să recunoaștem că Putin a refăcut puterea Rusiei și Rusia este din nou un jucător pe scena globală”, a spus Orban într-un imnterviu pentru La Repubblica, în ianuarie 2018. ”Pentru a fi considerat european, trebuie să-l consideri pe Putin drept răul în persoană”, a reproșat Orban.

Falia Est-Vest

Un articol publicat euroscepticul John Laughland pe site-ul de Institutului Ron Paul pentru Pace și Prosperitate oferă o explicație pentru paradoxala poziție  pro-rusă a unui stat care a suferit de pe urma regimului sovietic. ”Spre deosebire de țările vestice, care nu au fost afectate de regimul comunist, statele fostului Pact de la Varșovia au înțeles că identitatea națională și mândria indentității naționale au fost elemente esențiale pentru înlăturarea regimului comunist din Europa Centrală și din Rusia însăși. (…) În Vest este exact invers. Mândria națională este considerată retrogradă și periculoasa, în special pentru că această mândrie a fost afectată grav de război. Toate statele fondatoare ale Comunității Europene au fost înfrânte în război, fie de Germania, fie de Aliați. Mândria lor națională a fost ruinată, atât prin barbariile nazismului și fascismului, cât și prin colaborarea naționaliștilor cu naziștii. Asta a pătat mândria națională. Doar în Marea Britanie ea a mai fost esențială pentru victorie. Pentru ceilalți, această mândrie a dus chiar la înfrângere”, scrie John Laughland.

”Din acest motiv, statele vest-europene au adoptat ideologia UE, potrivit căreia istoria europeană ante-UE nu a fost decât un lung șir de războaie între statele națiune. Pentru a fi pace, statele națiune trebuie dizolvate într-o entitate supranațională. Germania a îndeplinit acest obiectiv de a-și construi istoria de la zero cu mai mult zel decât orice alt stat european, dar și alte țări împărtășesc acest model politic și istoriografic german.

Desigur, și statele din Europa Centrală își au propriile schelete în dulap. Însă aminirea victoriei naționale asupra comunismului este proaspătă și a dus la reevaluarea mândriei naționale. Pe de altă parte, statele vestice nu au avut parte de o victorie similară și, în schimb, cred în propiectul european postnațional și postmodern. Votul din Parlamentul European de săptămâna trecută, unde două treimi din deputați au votat împotriva unei țări în numele interpretării lor părtinitoare a ”statului de drept”, a fost un moment istoric ce a subliniat această abordare profund diferită a istoriei și politicii”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4

4 Comentarii

  1. Modul de pace prin suprimarea identității naționale , conduși de Germania spre bunăstare ei, este identic cu statutul de ocupat. Macar când faceam parte din “lagărul socialist” eveam un neam și “aveam o țară” iar sanținile pactului de ls Vașovia sau CAER când am post singurii socialiști care nu am rupt relațiile cu statul Israel și China au fost inexistente. Democrația UE este mult mai pedepsitoare decât dictatura sovietică!

    • FBuna observatia cu „statutul de ocupat” la care cred ca trebuie alaturat si cel de stat capturat. Din nefericire nici d-ta nu doresti/nu vedeai barna din ochi… ! Tocmai ca sanctiunile venite prin CAER de la Moscova in perioada 1977 -1989 au redus pana la suspendare livrarile de gaze, pe ruble, din URSS catre RSRomania si asta pentru pozitia lui Ceausescu in Pactul de la Varsovia ceea ce a condus la o alta aprovizionare cu gaze si petrol via vest, pe dolari, cu credite si cu credite la dobanzile de la credite pt. ca uzinele, combinatele si fabricile -care trebuiau mai ales, sa aduca oameni de la sate la orase- sa functioneze ! Mai documentati-va, cititi macar din volumele de memorii ale fostilor S.Andrei, P.Niculescu-Mizil,Dorobantu, prof. dr. Ioan Scurtu „Istoria Revolutiei Romane.” Nu ramaneti doar la ce „stiu eu ce am trait ca le stiu mai bine…’. Ati auzit/vazut formula „dictatura de dezvoltare”?

  2. in cazul in care Romania ar apela la ajutorul ecomis al Rusiei in situatia in care va fi pedepsita de catre UE „Germania” cam la ce sa asteptam

    • @moromete.Incearca sa-ti recitesti textul inainte de postare daca doresti sa fi sigur ca se intelege comentariul.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.