Probleme cu unul din „stâlpii revoluției fiscale”

Înscasările din TVA în primele nouă luni ale acestui an reprezintă 4,5% din PIB, față de 4,7% din perioada ianuarie-septembrie 2017. Asta înseamnă că unul dintre stâlpii „revoluției fiscale” și anume introducerea split TVA de la 1 ianuarie 2018 se dovedește a fi un fiasco. Sistemul plății defalcate a TVA a fost introdus în legislație prin intermediul Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 și se aplică firmelor care înregistrează datorii la plata TVA și celor aflate în insolvență. În plus, mecanismul poate fi aplicat și opțional de firmele plătitoare de TVA. Practic, s-a stabilit ca Taxa pe Valoarea Adăugată să fie plătită în conturi separate („split TVA”), procedură care le impune companiilor costuri administrative suplimentare. Inițial, Guvernul PSD-ALDE a dorit să aplice split TVA pentru toate firmele însă s-a lovit de opoziția dură a mediului de afaceri, care a invocat că plata TVA adăugată într-un cont separat ar putea aduce dificultăți majore în gestionarea fluxurilor financiare, în condițiile în care măsura nu ține cont de timpul ridicat de încasare efectivă a facturilor. În sistem au ajuns aproape 20.000 de companii însă doar 2% din acestea au făcut-o de bună voie.

De la 1 ianuarie 2018, România aplică mecanismul alternativ de colectare a TVA în care TVA-ul este plătit într-un cont blocat separat, ceea ce creează o sarcină administrativă majoră pentru întreprinderile oneste care își desfășoară activitatea în această țară, susține Comisia Europeană. Această dispoziție este obligatorie pentru anumite întreprinderi, care trebuie să deschidă un cont bancar de TVA blocat separat. Clienții lor trebuie să împartă plata facturii, achitând TVA separat în contul de TVA al furnizorului. Contribuabilul poate utiliza suma colectată în contul special de TVA exclusiv pentru plata TVA către trezorerie și către furnizorii săi. Măsurile contravin atât normelor UE în materie de TVA (Directiva 2006/112/CE a Consiliului), cât și libertății de a presta servicii (articolul 56 din TFUE), spune CE. De altfel, Bruxelles-ul a trimis Bucureștiului o scrisoare de punere în întârziere care vine după o serie de comunicări ale Comisieei, prin care se respinge o cerere din partea României de derogare de la normele UE în acest domeniu, din cauza preocupărilor legate de principiul proporționalității și de compatibilitatea cu tratatul. În cazul în care România nu ia măsuri în următoarele două luni, Comisia poate transmite un aviz motivat autorităților române. În mecanismul de plată defalcată sunt în jur de 20.000 de firme, însă extrem de puține dintre acestea au intrat benevol în sistem, atrase de facilitățile acordate de autorități. Drept răspuns, Finanțele au transmis un comunicat sec: „Vă informăm că Regulamentul (UE) 2018/1541 al Consiliului din 2 octombrie 2018 de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 904/2010 şi (UE) 2017/2454 în ceea ce priveşte măsurile de consolidare a cooperării administrative în domeniul taxei pe valoarea adăugată a fost publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene
Regulamentul sus menţionat a fost adoptat în contextul sistemului actual de impozitare a schimburilor comerciale între statele membre, în vederea îmbunătăţirii şi simplificării instrumentelor de cooperare administrativă, combaterii fraudei şi evaziunii în domeniul TVA, pentru a asigura o monitorizare eficace şi eficientă a TVA aferentă tranzacţiilor transfrontaliere și a combate fraudele transfrontaliere precum şi pentru luarea altor măsuri astfel cum este descris în Regulament. Prin Regulamentul (UE) 2018/1541 a fost modificat Regulamentul (UE) nr. 904/2010 privind cooperarea administrativă şi combaterea fraudei în domeniul taxei pe valoarea adăugată, respectiv au fost modificate sau înlocuite textele următoarelor articole : art.7, art. 13, art. 17, art. 21, art. 24, art. 28, art. 33, art. 34, art. 35, art. 36, art. 37, art. 48, art. 49, art. 55, art. 58, totodată au fost introduse noi articole. De asemenea, prin Regulamentul (UE) 2018/1541 a fost modificat art. 1 din Regulamentul (UE) 2017/2454.”

Pentru că măsura nu s-a dovedit un succes, Fiscul a încercat să relaxeze regimul split TVA-ului. Astfel, a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ care stipulează că firmele care aplică plata defalcată a TVA pot efectua anumite plăți, stabilite prin ordonanța care a introdus mecanismul plății defalcate a TVA. Totuși, cu acordul organului fiscal, contul acesta special va putea fi debitat pentru noi operațiuni. Conform documentului, debitarea contului de TVA se va mai face și prin înfiinţarea popririi asupra disponibilităţilor băneşti, de către organele de executare silită competente; înfiinţarea popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terţi, de organele de executare silită competente; înfiinţarea popririi asupra sumelor pe care debitorul le are de încasat de la autorităţi sau instituţii publice, de către organele de executare silită competente; valorificarea bunurilor sechestrate/intrate în proprietatea privată a statului, de către organele de executare silită şi cele de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului; alte situații în care TVA aferentă achizițiilor de bunuri și/sau servicii a fost achitată de titular dintr-un alt cont decât un cont de TVA sau prin alte instrumente/mijloace de plată, acesta neavând obligația efectuării plății din contul de TVA.