Probleme tot mai mari în flancul sudic al NATO

Franța se opune tot mai mult ambițiilor Turciei de a continua explorarea zăcămintelor de petrol și gaze din estul Mediteranei, trimițând fregate și avioane de luptă în apropierea Ciprului, pentru a împiedica înconjurarea insulei de către Turcia.

Presa cipriotă relatează că la o bază de pe insulă au sosit două avioane de luptă Rafale și un avion de sprijin Hercules C-130. Presa internațională scrie că Parisul trimite și fregata Lafayette în regiune.

Miercuri, președintele Emmanuel Macron a declarat: ”Am decis să întăresc temporar prezența militară franceză în estul Mediteranei în următoarele zile, în cooperare cu partenerii europeni, inclusiv Grecia”.

În cursul acestei săptămâni, Turcia a efectuat exerciții militare în apele teritoriale ale Greciei, în apropierea celor mai estice insule grecești. Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că în zona a fost trimisă și o navă de explorare, cu escortă militară.

Macron a avertizat anterior Turcia să renunțe la revendicările expansioniste în estul Mediteranei. Ankara consideră că apele din jurul Ciprului îi aparțin, având în vedere influența pe care o are asupra Republicii Turce a Ciprului de Nord, recunoscută doar de Turcia.

Turcia și Grecia sunt aproape de ciocniri militare în Mediterana. Președintele Erdogan a declarat, joi, că nava trimisă pentru a explora zăcămintele de hidrocarburi a fost ”atacată”. Nu a oferit detalii, însă a spus că forțele turce au răspuns la ceea ce el a numit atac. ”Le-am spus că vor avea de plătit un preț scump. Și le-am dat primul răspuns astăzi”, a spus Erdogan. Presa internațională consideră că, în cazul în care a existat într-adevăr un mic schimb de focuri, acesta nu a vizat nava de explorare turcă, ci o navă militară din escorta. Presa turcă scrie că a fost avariată o fregată elenă, în tiump ce presa din Grecia vorbește doar despre un mic contact între nave.

Premierul elen Kyriakos Mitsotakis a salutat susținerea militară a Franței, după ce a cerut acțiuni concrete din partea UE împotriva operațiunilor de explorare ale Turciei. ”Emmanuel Macron este un prieten al Greciei și un apărător fervent sl valorilor europene și al dreptului international”, a spus premierul Greciei.

Nu aceeași atitudine a avut Mitsotakis față de abordarea adoptată de NATO în această criză. El i-a transmis următoarele ambasadorului SUA: ”Cred că este foarte clar în interiorul NATO că neimplicarea – pe principiul «oh, avem doi parteneri NATO, deci nu vom intra în detalii» – nu va mai fi acceptată de mine. I-am spus secretarului general Stoltenberg că suntem aliati și contributori NATO… când vedem că NATO se comportă într-un mod care ne pune în pericol interesele… nu vrem ca NATO să aibă o abordare de tipul «nu vrem să ne implicăm în divergențele voastre interne». Este profund nedrept față de Grecia”, a spus Mitsotakis.

Joi, Franța și Grecia au organizat propriile exerciții militare lângă Creta, ceea ce ar trebui să fie un mesaj pentru Turcia.

Grecia, Ciprul, Israelul, Egiptul (este așteptată și Italia) au semnat un acord pentru a exploata zăcămintele de hidrocarburi din Estul Mediteranei și de a construi un gazoductul EastMed către Europa. Turcia a fost exclusă de la această masă. Ankara a revendicat parte din rezervele descoperite în zona economică cipriota, în numele Republicii Turce a Ciprului de Nord. Important este că SUA susțin inițiativa Israelului, Greciei și Ciprului.

Nemulțumit, președintele Erdogan a decis să joace altă carte și să se implice militar în conflictul din Libia, de partea guvernului recunoscut internațional (susținut de Italia) și împotriva generalului Khalifa Haftar (susținut de Rusia, Franța, Emiratele Arabe Unite, Egipt). Erdogan a obținut în schimbul acestui sprijin un acord cu Libia care reîmparte zonele economice în Medierana, în dauna Greciei. Acordul are șanse reduse să fie recunoscut.

Acum, Turcia pare să revină la mai vechea inițiativa de a provoca Grecia în zona cipriotă, pentru a forța accesul la masa împărțirii resurselor din estul Mediteranei, în timp ce implicarea in Libia îi poate folosi la jocul mai mare și mai complicat al împărțirii resurselor din această țară. Același lucru este urmărit de Erdogan și în Siria, unde mai există miza împiedicării apariției unui stat kurd. Turcia este extinsă în acest moment pe trei fronturi (cel din Mediterana fiind cel mai putin solicitant, mai mult o șicanare), iar mulți analiști își pun întrebarea dacă Ankara va avea resurse suficiente pentru menținerea presiunii.