Comisia Europeană a publicat, miercuri, raportul privind progresele înregistrate de Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în domeniul justiţiei, anunţând că Sofia a progresat în privinţa recomandărilor, dar există reforme întârziate în lupta împotriva corupţiei.
În contextul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) instituit în 2007, când Bulgaria a aderat la Uniunea Europeană, cel mai recent raport al CE analizează progresele înregistrate pentru îndeplinirea celor 17 recomandări emise de Comisie în raportul din ianuarie 2017.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a precizat: „Am observat progrese în multe domenii, dar este necesară mai multă muncă. Bulgaria a îndeplinit sau a făcut progrese în ceea ce priveşte multe dintre recomandările noastre, dar nu toate. Contez pe guvernul bulgar pentru a pune în aplicare toate reformele planificate şi pentru a evita întârzierile, astfel încât să putem trece la obiectivul de a pune capăt MCV în temeiul mandatului Comisiei”.
Raportul indică faptul că „incertitudinea politică a condus la anumite întârzieri în punerea în aplicare a reformelor la începutul anului, dar procesul s-a intensificat începând din luna mai, chiar dacă rezultatele finale nu sunt încă vizibile în domenii care necesită reforme legislative şi măsuri guvernamentale, precum lupta împotriva corupţiei”.
În privinţa sistemului judiciar, Comisia Europeană consideră că „au avut loc evoluţii importante în acest an, în special prin alegerea unui nou Consiliu Judiciar Suprem, al cărui impact ar trebui să se observe în cursul anului viitor”.
Deşi raportul concluzionează că „niciunul dintre criteriile de referinţă nu este îndeplinit în mod satisfăcător, Comisia Europeană consideră că, având în continuare o îndrumare politică şi o hotărâre pentru avansarea reformelor, Bulgaria ar trebui să poată îndeplini recomandările rămase şi, prin urmare, referinţele MCV în viitorul apropiat”.
Comisia Europeană a precizat că o nouă evaluare va avea loc la finalul anului 2018, la fel ca în cazul României.
Cele şase punctele de referinţă ale MCV pentru Bulgaria sunt: 1) adoptarea modificărilor constituţionale pentru a elimina orice ambiguitate privind independenţa şi responsabilitatea sistemului judiciar; 2) asigurarea unui proces judiciar mai transparent şi mai eficient prin adoptarea şi punerea în aplicare a unei noi legi privind sistemul judiciar şi a noului cod de procedură civilă; 3) continuarea reformării sistemului judiciar pentru a spori profesionalismul, responsabilitatea şi eficienţa; 4) efectuarea unor rapoarte şi investigaţii nepartizane cu privire la acuzaţiile de corupţie la nivel înalt, precum şi inspectarea internă a instituţiilor publice; 5) adoptarea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea şi combaterea corupţiei, în special la frontiere şi în administraţia locală; 6) implementarea unei strategii de combatere a crimei organizate, concentrându-se asupra infracţiunilor grave, a spălării banilor, precum şi asupra confiscării sistematice a averilor infractorilor.
20 de țări din UE printre care şi România semnează azi la Bruxelles înființarea Armatei Federalistei UE Tăcere totală a autorităților din România pe acest subiect. Românii nu trebuie să ştie.UE face un pas decisiv către crearea unei armate federale a Uniunii Europene. Noul Imperiu Federalisto-Progresist se crează „pas cu pas” sub ochii noştri,Cooperarea militară structurată permanentă în domeniul apărării – numită PESCO – vizează crearea unui armate federale a Uniunii Europene. DE CE MINTE IOHANNIS: „Nu s-a discutat astazi (vineri, 16 septembrie 2016) despre o armata europeana, si nici in viitorul apropiat nu se va discuta. Initiativele care exista in domeniul apararii nu vizeaza crearea unei armate europene. Este o informatie care s-a dus, cum se spune, in media, doar ca ea nu reflectă preocupările onducerii UE. Interesul Uniunii este pentru cresterea initiativelor pe zona de aparare si cresterea coordonarii lor, inclusiv cu structurile NATO, iar planul pe termen scurt este crearea unui „centru de comanda” pentru zonele de interventie unde trebuie sa intervina armatele nationale, ale membrelor UE” ”Nu intentioneaza nimeni sa creeze ceva in paralel sau in loc de NATO”, a subliniat Iohannis.