Patriarhia Română marchează, pe 13 iulie, 250 de ani de la aducerea moaştelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la Bucureşti (13 iulie 1774 – 13 iulie 2024).
Cu acest prilej, în perioada 10 – 14 iulie vor avea loc mai multe evenimente liturgice:
Miercuri, 10 iulie: 16,00 – 19,30 – Slujba Privegherii, săvârşită în Catedrala Patriarhală;
Joi, 11 iulie: 7,00 – 9,00 – Sfânta Liturghie, săvârşită în Catedrala Patriarhală; 9,00 – 9,30 – Slujba Parastasului pentru mitropoliţii Ţării Româneşti care au slujit în Catedrala Patriarhală începând cu anul 1774; 16,00 – 19,30 – Slujba Privegherii, săvârşită în Catedrala Patriarhală;
Vineri, 12 iulie:
– 7,00 – 9,00 – Sfânta Liturghie, săvârşită în Catedrala Patriarhală;
– 9,00 – 10,00 – Taina Sfântului Maslu, săvârşită în Catedrala Patriarhală;
– 15,30 – 16,00 – Slujba de sfinţire a raclei Cuviosului, săvârşită de Preafericitul Patriarh Daniel, în prezenţa ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române;
– 16,00 – scoaterea în procesiune şi aşezarea Sfintelor Moaşte spre închinare credincioşilor în Baldachinul Sfinţilor;
– 16,00 – 20,00 – Slujba Privegherii, săvârşită în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale de către părinţii stareţi ai mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Bucureştilor;
– 20,00 – 21,30 – Procesiunea cu moaştele Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou pe următorul traseu: Catedrala Patriarhală – Biserica Sf. Nicolae -Vlădica – Str. 11 Iunie – Bd. Regina Maria – Piaţa Unirii (bisericile Sf. Ioan-Piaţă, Sf. Anton-Curtea Veche) – Bd. Unirii – Aleea Dealul Mitropoliei – Catedrala Patriarhală; procesiunea, la care vor participa preoţii şi monahii din cuprinsul celor 13 protopopiate ale Arhiepiscopiei Bucureştilor, împreună cu credincioşii, va fi condusă de episcopii-vicari Varlaam Ploieşteanul, Paisie Sinaitul şi Timotei Prahoveanul;
– 21,30 – 22,00 – întâmpinarea procesiunii de către Patriarhul Daniel, în Altarul de vară;
Sâmbătă, 13 iulie:
– 6,00 – scoaterea în procesiune a Sfintelor Moaşte şi aşezarea spre închinare credincioşilor, în Baldachinul Sfinţilor;
– 7,00 – 8,30 – Slujba Miezonopticii şi a Acatistului Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou;
– 8,30 – 12,00 – Sfânta Liturghie, săvârşită în Altarul de vară de către Patriarhul Daniel împreună cu membrii Sfântului Sinod;
– 12,00 – 12,10 – citirea Actului Comemorativ;
– 12,10 – 12,25 – oferirea veşmintelor Cuviosului celor şapte unităţi de cult, unde, în decursul istoriei (1821-1989), moaştele Sfântului Dimitrie s-au aflat pentru o perioadă de timp;
– 12,25 – 12,40 – oferirea distincţiilor celor care au ajutat la buna organizare a evenimentului;
– 17,00 – 20,30 – Slujba Privegherii, săvârşită în Catedrala Patriarhală;
– 21,00 – introducerea Sfintelor Moaşte în Catedrala Patriarhală;
Duminică, 14 iulie:
– 7,00 – scoaterea în procesiune a Sfintelor Moaşte şi aşezarea spre închinare credincioşilor în Baldachinul Sfinţilor;
– 8,30 – 12,00 – Sfânta Liturghie, săvârşită în Altarul de vară.
Conform Patriarhiei, Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou a devenit ocrotitorul Capitalei odată cu aşezarea moaştelor sale în Catedrala Mitropoliei, la 13 iulie 1774. La data respectivă, datorită rugăminţilor bogatului şi influentului boier Hagi Dimitrie, generalul Petru Saltîkov a dăruit moaştele Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou Mitropolitului Grigorie al II-lea al Ungrovlahiei (1760 – 1787).
Proclamarea oficială a Sfântului ca ocrotitor al Capitalei s-a făcut în vremea păstoririi Mitropolitului Filaret al II-lea (1792 – 1793).
În anul 1955, la propunerea Patriarhului Justinian Marina, Sfântul Sinod a proclamat generalizarea cultului Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou în întreaga Biserică Ortodoxă Română.
Personalitatea duhovnicească a Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, care a trăit în secolul al XIII-lea, originar din satul Basarabov, situat în apropierea actualului oraş Ruse din Bulgaria, este una dintre cele mai iubite în spaţiul sud-est european, mai ales românesc.
Ca ocrotitor spiritual al Bucureştiului, Sfântul Cuvios Dimitrie este reţinut de memoria Bisericii ca făcător de minuni, săvârşite în perioade de grea încercare asupra locuitorilor Capitalei (epidemia de ciumă din 1813 – 1815, epidemia de holeră din 1831, marele incendiu din 1847 etc.).
Ma incred in voi ca cercetand mai profund atat cu inima sau/si cu ratiunea nu veti mai judeca atat de simplist sarutul pe un geam a unor oseminte, fiindca nu asta gasim noi acolo, in raclele sfintilor, ci crezul unei Iubiri desavarsite, care transfigureaza materia in cuante de lumina atotiubitoare, de neinteles pentru un om obisnuit sa nu sape dupa adevar, si care, oricarui cautator de vindecare, de ajutor si mai ales de Adevar, s-a dat pe Sine pana la moarte.
(pt redactor va rog sa publicati nu doar fragment ci intregul comentariu ca sa aiba sens obiectul lui. Multumesc)
Si v-as spune lucruri putin crediile care au existat insa. Va spun doar despre cel mai credibil. Cand am avut trichineloza pe mine s-a experimentat primul medicament pentru om, albendazole , luat de la bulgari pe-atunci era administrat pe porci, asa s-a scris primul studiu stiintific de trichineloza de la noi pe om, prin raspunsurile date de mine si nu numai de mine, si de colega mea de salon, la tratament. De atunci se foloseste pe scara larga la oameni pentru toti parazitii . Nu va povestesc cum s-au petrecut toate, cum Dumnezeu poate face imposibilul posibil si REAL, de aceea va indemn sa nu huliti si sa nu dispretuiti ceea ce nu cunoasteti personal. Daca ati vrea cu adevarat sa cunoasteti existenta lui Dumnezeu sau a sfintilor sai ati porni cu inceputul, o inima deschisa spre adevar, nimic mai mult, fiindca, cei mai cumpliti dusmani sa-mi fiti nu v-as dori sa ajungeti s-o cunoasteti la limita dintre viata si moarte asa cum L am cunoscut eu!
Cred ca putini sau niciunul , fiiindca vorbiti cu atata usurinta si necunoastere despre Dumnezeu si sfintii sai, adica despre ceea ce nu se vede, dar exista. Fiindca in iuibire credeti, nu-I asa? Sau doar in ura?
Ar fi trebuit sa tac, sa nu va povestesc nimic dar si eu am plecat din acelasi punct ca voi. Am ris de El cand eram copil si m-am fotografiat intr-o excursie alaturi de tovarasii mei de munte, ca sa bravez, langa o troita cu bratele desfacute, imitandu-L si luand in batjocora moartea Lui pe cruce. O clipita, o secunda cat eram de copil, am stiut ca fac rau, dar constiinta m-a scuzat pentru ca era o simpla pictura pe un lemn!
Am intrat in biserica prima oara la 30 de ani sa ma spovedesc. De ce? Fiindca -abia atunci am inteles ca Hristos a existat cu adevarat. Era a doua oara cand m-a salvat dar prima data n-am stiut ca a fost el. Asa pe rand, m-a salvat de la innec, de la mancat de urs, de la orbire si de la o lunga imbolnavire de trichineloza pe timpul cand nu existau medicamente pentru oameni.
„Ultimul recensământ privind numărul credincioșilor ortodocși ar trebui să dea de gândit”
Romanii, ca si ungurii, declara altceva. Ca multi au fost botezati de niste parinti care nu miscau in front, nu inseamna ca au rezultat credinciosi ortodosi. Anul trecut, in Constanta, oras de 300.000 de locuitori, au luat apa sfiintita cu mana murdara de catre Make Spagoveanu 30.000 de „credinciosi. Anul acesta au ramas doar 4.600 de credincioase. Biserica se stinge datorita stingerii naturale a supusilor sai. Minciuna are picioare scurte. 100-150 de mii de „credinciosi” care pupa o sticla, nu inseamna manifestare a credintei. Nuntile, botezurile si inmormantarile nu sunt credinta, sunt o forma de exibitionism la care banii reprezinta miza !
Biserica ortodoxă nu vrea / nu poate să se distanțeze de primitivisme.
Ultimul recensământ privind numărul credincioșilor ortodocși ar trebui să dea de gândit !
Iar se inghesuie prostimea la pupat?
@altfel tot timpul
-peste sfintele moaste
se poate trece certificatu de nashtere
ca nu strica….
Toti depresivii si toti impostorii se aduna la un loc la „moastele” nesfintilor. Noi si africanii ce mai avem asemenea trasnai de ritualuri. Ca sunt doar ritualuri fara legatura cu credinta.
De ce nu puneti o poza cu cei care trec cardul peste moaste ? Aia platesc sau incarca cardul ?