Procurorii și judecătorii își apără cu vehemență pensiile speciale

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au avut, miercuri, în cadrul ședinței plenului, o serie de reacții în legătură cu măsurile ce ar urma să fie implementate de Guvern în ceea ce privește sistemul judiciar, acuzând printre altele, o campanie de ‘linșaj’ împotriva magistraturii.

Judecătoarea Laura Radu, membru al Consiliului, a afirmat că se urmărește înlocuirea legilor țării cu legile pe care guvernanții și le doresc.

‘Au trecut două săptămâni de la data la care Guvernul în funcție a depus jurământul în fața președintelui României și aș vrea să încep cu formula jurământului din Constituție, articolul 82 și 104, 104 pentru membrii Guvernului, care face trimitere la articolul 82. În formula jurământului se regăsește următoarea asumare: jur să respect Constituția și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale ale cetățenilor. Așa și-au început mandatul membrii Guvernului. Noi constatăm de două săptămâni că nu se respectă legile țării pentru că nu convin guvernanților și de fapt ceea ce se urmărește este înlocuirea legilor țării cu legile pe care guvernanții și le doresc. Mie aceasta mi se pare o sfidare a ordinii de drept în momentul de față, pentru că, înainte să fie stat social, România este stat de drept, așa începe articolul 1 din Constituție’, a declarat Laura Radu.

Ea a catalogat drept ‘incalificabil, din punctul său de vedere, să se ajungă să se îndrepte ‘ostilitatea puterilor’ – legislativă și executivă – împotriva celeilalte puteri – judecătorească, și, în același timp, să ‘ostilizezi’ întreaga societate față de magistratură.

Tot în cadrul ședinței, judecătorul Claudiu-Marian Drăgușin a acuzat o campanie de linșaj împotriva magistraturii.

‘Consiliul Superior al Magistraturii este singura instituție din justiție care și-a îndeplinit toate jaloanele încă de acum șase luni. Tot ce a promis sistemul, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru procesul de aderare la OCDE a fost îndeplinit. Celelalte instituții din justiție mai au jaloane și sunt încă sub monitorizare. (…) Rămăsesem cu impresia că funcționarea statului de drept este o linie roșie și pentru Comisia Europeană și pentru procesul de aderare la OCDE. Această campanie de linșaj (…) împotriva magistraturii va avea o consecință cu privire la eficiența justiției, cu privire la modul în care lucrează și în care își desfășoară activitatea colegii noștri’, a spus Claudiu Drăgușin.

Vicepreședintele CSM, procurorul Claudiu-Constantin Sandu, a susținut că nu este vorba despre un linșaj, în condițiile în care de ani de zile rezultatele muncii magistraților conduc, în cele mai multe cazuri, ‘la salvarea inculpaților de rang înalt de la pedeapsa penală’.

‘Ar trebui să vedem și bârna din ochiul nostru înainte să vedem paiul din ochiul vecinului. (…) Nu știu dacă acest Consiliu este cel mai îndreptățit să critice sau să vorbească despre încălcarea legii, în condițiile în care a declanșat procedura de ocupare a funcției de președinte al Înaltei Curți prin încălcarea legii. S-a vorbit despre un linșaj la adresa magistraților. Nu sunt de acord cu acest termen, nu se poate spune că este un linșaj, în condițiile în care de ani de zile rezultatele muncii noastre conduc, în cele mai multe cazuri, la salvarea inculpaților de rang înalt de la pedeapsa penală. Este normal ca în cadrul societății să existe o puternică dezamăgire față de activitatea magistraților, chiar dacă ne convine sau nu acest lucru, pentru că aceasta este realitatea’, a afirmat vicepreședintele CSM.

El a adăugat că este de acord cu pensionarea magistraților la vârsta de 65 de ani.

‘Este eronat să vii din doi în doi ani și să ataci această problemă a pensiilor magistraților, în condițiile în care în 2023 am adoptat o lege pe care Uniunea Europeană a agreat-o și care este în vigoare și produce efecte în acest moment, dar, pe de altă parte, există niște principii sănătoase care se discută acum în mediul public, iar această pensionare la 65, cu care eu personal sunt de acord, trebuie să vină cu o normare a muncii pe care noi, Consiliul, trebuie să ne-o asumăm, astfel încât pensionarea unui magistrat la vârsta la care se pensionează un magistrat european să vină și cu un volum de muncă similar unui magistrat european, care să îți permită la 65 de ani să mai beneficiezi de o perioadă rezonabilă de timp de o pensie’, a subliniat Claudiu-Constantin Sandu.

Președintele Consiliului, Elena-Raluca Costache, a ținut să răspundă la o serie de afirmații făcute de membrii CSM în cadrul ședinței de plen.

‘Chestiunea declanșării procedurii pentru ocuparea funcției de președinte la Înalta Curte – nu am vătămat pe nimeni. Chestiunea combaterii corupției, că nu facem totul, apropo de bârna din ochiul nostru, nu facem tot ce ține de noi să combatem corupția din România. S-a punctat aici chiar de către o colegă procuror, de doamna Emilia Ion, lucrăm cu ce ni se servește, legislativ vorbind. Ce putem noi să facem? Să ne ducem în Parlament, cum ni s-a sugerat și să facem noi legile acolo? Ajungem la haos. Chestiunea pensiilor mai mari decât salariul în plată. Mai sunt câteva, pentru că sunt colegii care nu au ieșit la pensie, au ales să rămână și sunt pe legea veche, anterioară Legii 282 din decembrie 2023. Nu putem să extrapolăm, nu putem să generalizăm cele câteva exemple care au mai rămas și care mai funcționează în sistem și să spunem: toți care ies la pensie ies cu pensii mai mari decât salariul, e altă minciună’, a punctat șefa CSM.

Elena Costache a afirmat că, având în vedere volumul de activitate din sistemul judiciar, e posibil ca magistrații nu mai apuce vârsta de 65 de ani la care s-ar putea pensiona.

‘Prin tot ceea ce facem și ceea ce am spus și prin tot ceea ce solicităm să se întâmple asta facem, ne gândim la cei care rămân că nu vor mai apuca 65 de ani, asta apropo și de vârsta de pensionare dacă suntem de acord cu 60, cu 65, nici nu mai are importanță cu ce suntem noi de acord, în condițiile volumului de activitate la care am făcut referire atât noi, judecătorii, cât și colegii procurori. Cum să reziști într-un astfel de sistem de justiție cu aproape 3.000 de dosare pe an?’, a spus Costache

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a transmis, marți, că pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă maximum 4% din totalul de 215.000 care se plătesc în prezent, criticând totodată faptul că în spațiul public sunt prezentate ca ‘regulă de salarizare’ veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari funcții și cu cea mai mare vechime.

Potrivit unui comunicat remis de Secția pentru procurori a CSM, în România, există astăzi peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care puțin peste 5.000 sunt cele ale magistraților.

‘Deși acestea din urmă sunt prezentate ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii în cea mai mare măsură, în realitate acestea ocupă un procent de maximum 4% din total’, a indicat sursa citată.

Precizarea a fost făcută de Secția pentru procurori a CSM ‘în contextul dezbaterii publice privind salarizarea și condițiile de pensionare ale magistraților, precum și volumul de muncă înregistrat de procurori, dimensiunile și încărcătura schemelor de personal’.

În comunicat, Secția pentru procurori a CSM a explicat că Parchetele sunt organizate pe patru grade de jurisdicție, la fel ca și instanțele. În primul grad funcționează 176 de Parchete, în al doilea 42, în al treilea 15, iar în al patrulea unul singur – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. La nivelul primului grad de jurisdicție funcționează 1.114 procurori din numărul total de 2.284 în activitate, reprezentând 49% din numărul total al procurorilor, a indicat sursa citată, în contextul dezbaterii publice privind salarizarea și condițiile de pensionare ale magistraților, precum și volumul de muncă înregistrat de procurori, dimensiunile și încărcătura schemelor de personal.

‘Conform datelor statistice aflate la dispoziția secției, încărcătura medie pe procuror în România în anul 2024 (la nivelul Parchetelor de pe lângă Judecătorii) a fost de 1.549 de dosare penale, cu vârfuri de încărcare de 5.570 dosare pe procuror. Salarizarea acestei categorii de procurori pornește din suma de 10.400 de lei/lunar net putând ajunge, după 25 de ani de muncă, la suma de 16.000 de lei net lunar. La polul opus, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt salarizați cu sume cuprinse între 18.000 lei lunar net și 25.000 lei lunar net’, se menționează în comunicat.

Peste 900 de procurori din cadrul Ministerului Public, reprezentând 39% din totalul procurorilor în activitate, sunt salarizați cu sume între 10.400 lei net și 12.954 lei net.

‘Faptul că în spațiul public sunt vehiculate veniturile brute ale procurorilor cu cele mai mari funcții și cu cea mai mare vechime și prezentate ca regulă de salarizare nu este decât o mostră de informare interesată, creată să genereze discordie’, a subliniat Secția pentru procurori a CSM.

Conform comunicatului, modificările legislative continue din ultimii 20 de ani au asimilat magistraților și alte categorii de personal, din Justiție sau nu, care nu au îndeplinit funcția de judecător sau procuror, dar au beneficiat și beneficiază de pensie de serviciu, deși vechimea efectivă în magistratură a acestora a fost și de câteva luni.

‘Acest mod de a legifera în funcție de interesele de moment a generat insatisfacție în sistemul judiciar, iar lipsa de predictibilitate a legii de la un mandat legislativ la altul sau de la un Guvern la altul nu face altceva decât să desființeze legitima așteptare a magistratului raportat la promisiunile statului față de statutul său. Proliferarea acestor neadevăruri în spațiul public, profitând de obligația de rezervă (tăcere) a magistraților au făcut din Justiție ținta predilectă a celorlalte autorități și a determinat biasarea societății în raport cu Justiția, neinteresând că ar afecta însăși fundația statului de drept’, a mai transmis Secția pentru procurori a CSM.

Începând cu anul 2017, se arată în comunicatul citat, legea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost modificată de trei ori, iar dispozițiile referitoare la pensiile de serviciu de patru ori, ultima oară în anul 2023, când s-a și închis jalonul PNRR cu Comisia Europeană care includea acest subiect. La acel moment, s-a agreat, împreună cu celelalte două autorități ale statului reducerea pensiilor, astfel încât pensiile să nu mai depășească salariile în plată, precum și creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 60 de ani, conform unui algoritm acceptat de toate părțile.

‘De fapt, magistrații semnalaseră încă din anul 2018 aberațiile modificărilor legislative care constituiau, de fapt, invitații de pensionare pentru magistrații care îndeplineau condițiile de vechime. În acest context, faptul că legiuitorul a generat premisa, apoi a acuzat magistrații de deznodământul predictibil nu face decât să creeze consternare în sistemul judiciar și confuzie în societate’, se evidențiază în comunicat.

În opinia Secției pentru procurori a CSM, orice altă discuție pe aceeași temă fără implicarea factorilor de decizie ai sistemului judiciar nu face decât să confirme eludarea unor principii precum predictibilitatea sau legitima așteptare.

‘Sistemul judiciar înțelege preocuparea autorității executive pentru reforma financiară a statului, dar orice discuție despre Justiție care nu include Justiția nu este decât o formă de a ignora principiul separării puterilor statului și a mecanismului echilibrului între autorități, indispensabile unei democrații europene’, se mai menționează în comunicat.