Prognoza economică pentru România în 2026. Deficit, inflație, creștere economică

Prognoza economică pentru România în 2026 este relativ optimistă. Cei mai mulți experți și analiști economici prevăd o reducere a deficitului, o creștere economică mai mare și o inflație în scădere. O condiție importantă ar fi ca investițiile private să se mențină pe trend crescător. Iar guvernanții ar trebui să profite de banii europeni pe care îi au la dispoziție în 2026.

Comisia Națională de Prognoză: creștere economică moderată pentru România în 2026, potrivit OCDE

OCDE a prognozat pentru România o creştere economică moderată de 1,3% în 2025 și 1,0% în 2026. Ar putea fi urmată însă de o revenire până la 2,2% în 2027, potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică prevede un consum privat redus şi în prima parte a anului 2026. „Încetinirea dinamicii salariilor și măsurile de consolidare fiscală vor afecta veniturile reale disponibile.” 

Investițiile ar putea fi însă motorul economiei. Importantă ar fi și accelerarea proiectelor finanțate prin fonduri europene. OCDE estimează și că exporturile își vor reveni treptat.

Prognoza economică pentru România a Comisiei Europene. Cum va arăta 2026

Comisia Europeană estimează pentru România un avans modest de 0,7% în 2025 și 1,1% în 2026. Cele două motive sunt consolidarea fiscală, care va reduce consumul, și inflația ridicată. Aceasta se va menține sus și în prima jumătate din 2026. 

Și Comisia Europeană crede că investițiile private vor fi motorul care va ajuta economia să avanseze. Un alt factor va fi accelerarea cheltuielilor finanțate prin PNRR. Comisia estimează și o îmbunătățire a exporturilor nete. 

În timp ce 2026 pare mai degrabă un an de tranziție de la rău la binișor, anul 2027 ar putea arăta mult mai bine. Se preconizează că ritmul de creștere reală a PIB va depăși 2%, pe măsură ce consolidarea fiscală se va relaxa. 

Prognoza economică pentru România în 2026 a economiștilor ING

O analiză realizată de economistul-șef al ING, Valentin Tătaru, împreună cu economistul Ștefan Posea, arată perspectivele. Prognoza privind creșterea PIB-ului pentru 2025 a fost revizuită de la 0,3% la 1,1%. Motivul? Un trimestru al treilea mai puternic decât se anticipase. Pentru 2026 prognoza de creștere se menține la 1,4%.

Ținta de deficit de 8,4% din PIB pentru 2025 pare realizabilă, spun cei doi economiști. Ei cred că măsurile de creștere a veniturilor încep să dea rezultate. 

Estimarea pentru deficitul bugetar din 2026 este de 6,4% din PIB. Anul viitor ar putea marca un vârf istoric al fluxurilor de fonduri UE, anticipează specialiștii ING.

„Consumul a încetinit în mod vizibil, dar acest lucru nu s-a tradus încă într-o reducere semnificativă a deficitului comercial”

„Considerăm că acest lucru se va întâmpla în cele din urmă și ar trebui să se traducă într-o reducere a deficitului de cont curent. Acesta ar trebui să scadă sub 8,0 % din PIB în 2025 și să se apropie de 7,0 % în 2026”.

Inflația prognozată este de 9,8% la final de 2025, cu o medie anuală de 7,3%. Ar putea să scadă la 4,5% până la sfârșitul anului 2026, cu o medie anuală de 7,2%. 

Scenariul economiștilor de la ING arată că Banca Națională a României ar putea reduce ratele cu 100 de puncte de bază în 2026, începând cu o reducere de 25 de puncte de bază în mai 2026.

În ciuda tendințelor pozitive, riscurile se mențin.

„Deși ultimul rezultat al deficitului bugetar a indicat îmbunătățiri vizibile, acesta a rămas doar un pas în direcția corectă. Executarea consecventă rămâne esențială. Amenințările de retrogradare a ratingului par să se fi atenuat oarecum. Dar stabilitatea fiscală și politică rămâne sub supraveghere atentă”, spun economiștii ING.

După un rezultat modest de 0,9% în 2024, creșterea PIB-ului României pare să fie pe cale să se accelereze până la 1,1% în 2025 și 1,4% în 2026. 

„Prima jumătate a anului 2025 a fost marcată de o cvasi-stagnare. Investițiile au înregistrat însă o creștere în al treilea trimestru, la cel mai puternic ritm din 2023. În același timp consumul privat a stagnat aproape complet, un rezultat rar întâlnit în România.

Datele preliminare sugerează că consumul a rămas probabil slab în al patrulea trimestru. Dar dinamica investițiilor a continuat probabil. Ne așteptăm ca această situație să rămână normă și în prima jumătate a anului 2026”, estimează specialiștii ING.