Proiectul vizând legile justiţiei, făcut public (Document)

Ministerul Justiţiei a făcut public proiectul de modificare a legilor justiţiei, miercuri seară, în ziua în care ministrul Tudorel Toader a anunţat că documentul este trimis Consiliului Superior al Magistraturii pentru avizul consultativ.

Potrivit proiectului, preşedintele României este eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi ai Parchetelor, iar durata mandatului acestora este extinsă de la trei la patru ani.

Proiectul prevede: ”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ai Direcției Naționale Anticorupție, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de către Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru procurori, la propunerea ministrului Justiției, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. (…) Procurorii participanți la selecție susțin în fața ministrului Justiției un interviu în cadrul căruia prezintă proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care și-au depus candidatura”.

CSM poate refuza o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi.

De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

Proiectul mai prevede că Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, „ca structură cu personalitate juridică” (detalii aici).

Totodată, preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar.

Modificarea constă în introducerea condiţiei ca judecătorii numiţi pe funcţii de conducere să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, condiţionare care în prezent lipseşte.

O altă modificare prevede că preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea în funcţiile de conducere ale instanţei supreme. Prevederea este similară cu cea de la numirea miniştrilor, unde, de asemenea, preşedintele poate refuza o singură dată şi motivat propunerea făcută de şeful Guvernului pentru numirea unui nou ministru în Cabinet.

De asemenea se extinde mandatul preşedintelui şi vicepreşedinților Înaltei Curţi de la trei la patru ani.

Ministrul Justiţiei invocă prevederi din MCV, hotărâri CCR şi ”realităţile sistemului judiciar” pentru modificarea legilor Justiţiei.

Proiectul de modificare legilor justiţiei a fost anunţat de ministrul Toader în urmă cu exact o săptămână, generând critici din partea magistraţilor, a asociaţiilor acestora, a societăţii civile, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, Ambasadei SUA şi Comisiei Europene.

Proiectul de lege privind legile justiţiei, care conţine modificări semnificative ce vizează statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), are 46 de pagini.

Proiectul a fost publicat miercuri seară pe site-ul Ministerul Justiţiei, care s-a blocat însă la scurt timp.

Miercuri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că a trimis proiectul Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), instituţie care la finalul programului a anunţat că nu îl primise.

Toader spunea că trimite acest proiect doar CSM, nu şi la DNA, Parchetul General sau DIICOT, pe motiv că doar CSM avizează propunerile legislative şi pentru că procurorii nu fac legi, ci doar aplică şi interpretează legea.

Propunerile de modificare a legilor justiţiei au provocat critici din partea Ministerului Public, a CSM şi a DIICOT, dar şi din partea preşedintelui Klaus Iohannis, care consideră că ele reprezintă „un atac asupra statului de drept” şi asupra luptei anticorupţie, iar dacă vor fi adoptate vor „anula” eforturile României din ultimii 10 ani.

De asemenea, Ambasada SUA a transmis, marţi, că Statele Unite au luat cunoştinţă de propunerile Ministerului Justiţiei cu îngrijorare pentru independenţa sistemului judiciar şi i-a îndemnat pe toţi actorii executivi, legislativi şi judiciari din România să colaboreze pentru a continua lupta ţării împotriva corupţiei şi pentru a asigura credibilitatea instituţiilor sale.

Recomanda
Julieta Tarnovan 2645 Articole
Author