Proteste masive în Iran, cu susținerea Mossad-ului

Proteste în Iran: ”Moarte dictatorului”

Protestele au început duminică după ce moneda națională, rialul, a scăzut la un nou minim istoric în câteva ore. Crahul a paralizat comerțul și a aruncat piețele și comercianții într-o confuzie totală. Prăbușirea monedei a dus la hiperinflație. Prețurile sunt cu peste 50% mai mari decât în decembrie 2024, arată AFP.

În contextul turbulențelor, guvernatorul Băncii Centrale, Mohammad Reza Farzin, și-a anunțat demisia. Conform legislației iraniene, această mișcare necesită încă aprobarea președintelui Masoud Pezeshkian.

Ceea ce a început ca un protest economic a degenerat rapid în sloganuri politice. Protestatarii au strigat împotriva guvernului, inclusiv „Moarte dictatorului” – liderul suprem, ayatollahul Aki Khamenei. Potrivit martorilor oculari, au fost desfășurate forțe de poliție în diferite părți ale Teheranului, folosind gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.

Revolta Bazarului a dat jos regimul șahului

Protestele sunt mult mai periculoase pentru regimul ayatollahilor decât cele studențești. Sunt proteste pornite din Marele Bazar din Teheran. Nu este doar un loc economic, cu atât mai puțin o simplă piață orientală. Este un centru financiar informal unde funcționează rețele de credit, unde se stabilește cursul neoficial al rialului iranian. Protestele din bazar au forța unor proteste masive în rândul clasei de mijloc sau al sindicatelor din lumea occidentală. Rețelele financiare informale din Marele Bazar sunt foarte sensibile la cursul rialului, inflație și taxe. Reacția Bazarului este un barometru al relației dintre societate si regimul teocratic. O grevă a Bazarului poate paraliza economia urbană iraniană.

Ultimul mare protest al Bazarului a avut loc în 2012, cu o reeditare în 2024, tot în luna decembrie. Motivul a fost aceeași devalorizare a monedei iraniene. Însă atunci nu s-a strigat împotriva liderului suprem. În 1978-1979, înaintea Revoluției Islamice, bazarul s-a alăturat demonstrațiilor împotriva șahului. Închiderea magazinelor și grevele au contribuit la mobilizarea populației la acel moment. Regimul șahului Reza Pahlavi a fost dat jos cu contribuția majoră a Marelui Bazar din Teheran.

Acum, rolurile par să se schimbe. Luni, manifestațiile au fost mai mari. Mii de persoane au protestat, iar sloganurile sunt mai agresive. Unii au descris sistemul ca fiind „nedemn” și chiar au cerut revenirea monarhiei cu strigăte precum „Trăiască regele”. În timpul Războiului de 12 zile cu Israelul, în luna iunie, descendentul ultimului şah al Iranului a chemat la răsturnarea regimului teocratic şi a spus că are „un plan” pentru a transforma ţara într-o democraţie, în timp ce „Republica Islamică Iran se prăbuşeşte”.

Mossad: A venit momentul pentru Iran

Într-o declarație rară, agenția de informații externe israeliană Mossad i-a încurajat pe participanții la proteste. „Haideți să ieșim împreună în stradă”, se arată într-un comunicat al Mossad, scris în persană, publicat pe Platforma X. „A venit momentul. Suntem alături de voi. Nu doar de la distanță și cu vorbe. Suntem și noi alături de voi.” Jerusalem Post a considerat aceasta drept „o rară confirmare deschisă din partea Mossadului cu privire la operațiunile în desfășurare din Iran”.

În iunie, Mossad-ul a implicat sute de agenți în Războiul de 12 zile, care a dat peste cap programul nuclear al Iranului, programul de rachete balistice, sistemele de apărare aeriană și a ucis zeci de oficiali militari și de informații de rang înalt. După război, directorul Mossad, David Barnea, a făcut o declarație  care prefigura activitățile agenției de spionaj la Teheran, spunând publicului larg că Israelul „va continua să fie acolo, așa cum a mai fost acolo”.

Revenirea la sancțiuni, marea lovitură pentru Iran

Protestele din Iran au aceeași cauza ca și în cazul celor din ultimii ani – devalorizarea monedei. Cu puțin timp înainte de izbucnirea protestelor, pe site-ul liderului suprem Iranian a fost publicat un amplu interviu cu președintele Pezeshkian. „Suntem într-un război total cu SUA, Israelul şi Europa; ei nu vor ca ţara noastră să rămână stabilă”, a spus el. Pezeshkian a afirmat că războiul Occidentului împotriva Iranului este „mai complicat şi mai dificil” în comparaţie cu războiul din 1980-1988 cu Irakul, care a provocat peste 1 milion de victime de ambele părţi.

„Dacă menținem unitatea internă, vor fi dezamăgiți și vor reconsidera orice atac asupra țării noastre. Se bazează pe evoluțiile politicii interne pentru a interveni”, a spus președintele Iranului.

Occidentul acuză Iranul că încearcă să construiască o bombă nucleară, dar Teheranul respinge acest lucru. Eforturile europenilor de a ajunge la un acord privind acordul nuclear cu Iranul, încheiat în 2015, au eșuat în vara anului 2025. În septembrie, sancțiunile ONU împotriva Iranului au fost reinstituite, la inițiativa Germaniei, Franței și Marii Britanii. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul a acumulat acum de mult mai mult uraniu îmbogățit decât s-a convenit în acordul nuclear.

Netanyahu urmărește schimbarea regimului în Iran

Cel mai important conflict al anului 2025 în Orientul Mijlociu a fost Războiul de Douăsprezece Zile dintre Israel și Iran, din iunie. După mai multe atacuri reciproce cu rachete și drone, Forțele Aeriene Israeliene au bombardat nu doar instalațiile guvernamentale și ale milițiilor Gărzilor Revoluționare pro-regim, ci și instalațiile centrale ale programului nuclear al Iranului, cu participarea Statelor Unite.

„A sosit timpul ca poporul iranian să se unească în jurul drapelului său și al moștenirii istorice, ridicându-se pentru libertate”, declara premierul israelian Benjamin Netanyahu, pe 13 iunie, la câteva ore după primele atacuri israeliene asupra facilităților nucleare iraniene. Era începutul așa-zisului război de 12 zile dintre Israel si Iran. Si Statele Unite au lovit atunci facilitățile nucleare iraniene. „Aceasta este oportunitatea voastră de a vă face vocile auzite”, le-a transmis Netanyahu iranienilor, adăugând ”pe măsură ce ne atingem obiectivul, vă deschidem și vouă calea către libertate”.

Dominația în Iran, pe agenda lui Netanyahu la Mar-a-Lago

Protestele din Iran s-au amplificat după vizita premierului Netanyahu în SUA, la reședința președintelui Donald Trump de la Mar-a-Lago, la nici 24 de ore după vizita președintelui Ucrainei. Trump a avertizat că SUA vor ataca din nou Iranul, dacă Teheranul va reconstrui infrastructura nucleară distrusă acum șase luni. „Sper că nu vor încerca să se reînarmeze din nou, pentru că, dacă o vor face, nu vom avea de ales decât să eliminăm foarte repede acea reînarmare”, a declarat el. Un consilier al liderului suprem iranian a răspuns, avertizând că „orice agresiune” va fi „întâmpinată imediat cu un răspuns foarte sever”.

Problema ține însă și de arsenalul balistic Iranian. Descurajarea reciprocă menține pacea între state rivale, dar Israelul nu are niciun interes să permită ca status quo-ul de după războiul de 12 zile să continue, așa cum a explicat recent o analiza a Institutului Quincy din SUA.

„În cazul Iranului, după numai nouă zile, Israelul a dorit o încetare a focului și a respectat-o. Motivul cheie pentru aceasta este că rachetele iraniene au provocat pagube semnificative. Acum, rezultatul războiului este următorul: în loc ca Israelul să reușească să domine Iranul (cum a făcut-o cu Libanul), avem o situație de descurajare reciprocă. Este inacceptabil pentru moștenirea lui Netanyahu și, în consecință, probabilitatea ca Israelul să încerce din nou să atace Iranul este foarte mare. Asta este pe agenda sa, înainte de vizita in SUA de luni”.

Iranul, o miză pentru alegerile din Israel…

În 2026, în Israel urmează să fie organizate alegeri. Trebuie să aibă loc până la finalul lunii octombrie. Menținerea actualei coaliții naționaliste din Israel îi poate asigura o șansă în plus premierului Netanyahu. Un potențial nou conflict cu Iranul, precum și amânarea aplicării „planului in 20 de puncte” pentru Gaza, stabilit de administrația Trump, pot consolida coaliția israeliană. Pe un asemenea fond, Netanyahu poate obține un nou mandat, în ciuda celor trei procese pentru corupție în care este implicat. Netanyahu a cerut grațierea din partea președintelui Itzhak Herzog. La fel a făcut și președintele Trump.

… și pentru cele din Statele Unite

Evoluția situației din Iran poate marca și politica americană. Dreapta americană este prinsă într-un conflict intern privind sprijinul SUA pentru Israel. Mulți conservatori sunt nemulțumiți de decizia președintelui Trump de a sprijini și apoi de a angaja forțele americane în războiul Israelului împotriva Iranului, în iunie. Continuarea acestui sprijin aproape necondiționat pentru Israel poate contribui la o înfrângere a Partidului Republican la alegerile la mijlocul mandatului, în noiembrie 2026.

Iar în Iran, multe depind de strategia aripii radicale a regimului. Liderul Ali Khamenei a manevrat în mod tradițional între forțele mai radicale ale Gărzii Revoluționare, dintre care unele urmăresc dobândirea armei nucleare, și o facțiune mai moderată, care recomandă un compromis cu comunitatea internațională. Aceasta din urmă se așteaptă ca acest lucru să îmbunătățească situația economică precară și cel puțin să restabilească un anumit sprijin în rândul populației. Faptul că regimul clerical nu a fost răsturnat în ciuda bombardamentelor din vară i-ar putea încuraja pe extremiști. Dar protestele de la acest final de decembrie pot schimba radical ecuația.