Protocolul SRI-instanța supremă-Parchetul General, făcut public. Ce conține documentul

Protocolul  arată că cele trei instituții se obligau să își coreleze activitățile privind culegerea de informații, dar și să schimbe date și documente.

Potrivit prevederilor din Protocolul semnat în anul 2009, Serviciul Român de Informații acordă, cu titlu gratuit, asistentă în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de P.Î.C.C.J. şi I.C.C.J. Totodată, instituțiile care sunt parte în protocol își corelează activitățile de solicitare, avizare şi aprobare a autorizării culegerii de informaţii.

Înțelegerea arată că cele trei instituții își pun la dispoziție, reciproc, documente, ceea ce ar însemna că la SRI ar fi ajuns și date din dosare.

„Punerea la dispoziţie -pe bază de reciprocitate, în limitele competenţelor Părţilor -a informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, precum şi asigurarea protecţiei acestora, în zona de competenţă, în conformitate cu prevederile actelor normative oficiale şi interne în materie”, prevede protocolul.

Câteva dintre obiective:

a. crearea unui sistem informatic sigur şi stabil, acreditade Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, necesar gestionării în condiţii de securitate şi operativitate maximă a informaţiilor în format electronic vehiculate în scopul îndeplinirii măsurilor prevăzute la art.2;

b. asigurarea de către S.R.I. şi punerea la dispoziţia P.Î.C.C.J. şi Î.C.C.J., în conformitate cu prevederile legale, a infrastructurii tehnice a sistemului necesară realizării activităţilor circumscrise domeniilor de cooperare;

c. acordarea cu titlu gratuit de către S.R.I., a asistentei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de P.Î.C.C.J. şi I.C.C.J., pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, transmise prin intermediul sistemului informatic;

d. corelarea activităţilor de solicitare, avizare şi aprobare a autorizării culegerii de informaţii prin măsuri ce implică restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, în condiţiile art.53 din Constituţia României, republicată şi asigurarea accesului fiecărei părţi la arhiva electronică, conform principiului „necesităţii de a cunoaşte”;

e. punerea la dispoziţie -pe bază de reciprocitate, în limitele competenţelor Părţilor -a informaţiilor, datelor, documentelor şi materialelor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, precum şi asigurarea protecţiei acestora, în zona de competenţă, în conformitate cu prevederile actelor normative oficiale şi interne în materie;

f. elaborarea şi derularea de către părţi, în domeniile complementare, de strategii, acţiuni şi programe, comune”

La capitolul responsabilități, SRI se obligă să autorizeze desfășurarea de activităţi de culegere de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi și libertăți fundamentale, dacă se constată existența unor amenințări.

„Solicitările menţionate la alin.1 sunt semnate de şeful U.M. 0198 Bucureşti şi vor avea ataşată (încorporată) o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică. Asigură, prin persoane anume desemnate, funcţionarea sistemului de operare şi a aplicaţiilor instalate în sistem la parametrii necesari realizării în bune condiţii a atribuţiilor specifice părţilor”, se arată în protocol.

Totodată, SRI acordă sprijin tehnic de specialitate reprezentanţilor P.Î.C.C.J. şi Î.C.C.J și se ocupă de protecția datelor clasificate proprii sau recepţionate prin intermediul sistemului informatic.

La capitolul reguli de cooperare, cele trei instituții se pun de acord ca „În situaţii excepţionale, pentru valorificarea unor oportunităţi operative, solicitările referitoare la autorizarea unor activităţi de culegere. de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamental, în condiţiile art.53 din Constituţia României, republicată, pot fi transmise şi în format fizic, prin intermediul unităţii specializate a S.R.I. în transportul şi distribuirea corespondenţei oficiale”

În același document, Parchetul General are ca responsabilități: „Art. 8 – (1) În vederea îndeplinirii atribuţiilor prevăzute de art.21 şi art.22 din Legea nr.535/2004, la cererea S.R.I. privind autorizarea unor activităţi de culegere de informaţii prin restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, solicită Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie eliberarea mandatului sau, după caz, respinge cererea prin rezoluţie motivată”.

(2) Documentele prevăzute la alin.1, emise de P.Î.C.C.J., sunt semnate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor avea ataşată (încorporată) o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică”.

Înalta Curte are la rândul său responsabilitatea de a elibera mandatele prin care autorizează efectuarea activităților specifice.

„(2) Încheierea de şedinţă şi mandatul sunt semnate de judecători anume desemnaţi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi vor avea ataşată (încorporată) o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat digital calificat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică”.