Punct de întoarcere

Acolo, în depărtare, zice Temistocle Popa venind dinspre Zimnicea cu trăsura, e un punct de întoarcere, un câmp electromagnetic apărut ca din senin, nimeni nu mai poate trece Dunărea, nici Orban, nici Iohannis, gata, suntem complet înconjurați. Dar ce rămâne dacă se aprinde focul și izbucnește incendiul care mistuie case, catedrale, cetăți, orașe, lumi, imperii? Ce rămâne dacă vine apă mare peste oameni și lucruri? Păi cum s-a întâmplat întotdeauna în istorie?

Secretul a rămas. Orice foc ar fi, orice apă ar fi, secretul rămâne. E acolo, în fața ochilor noștri, oricâte incendii ar fi, oricâți oameni ar muri. Secretul e acolo, dincolo de turle și de ziduri. Ce sunt turlele și zidurile? Niște convenții așa cum sunt și zbaterile noastre ridicole în căutare de premii literare, de romcoane tembele și final-frontiere triste, fără cititori, fără firesc, cum sunt toate frecușurile de pe facebook, auto-legitimarea unor vieți căznite care, pe rețelele de socializare, par fantastice. Secretul rămâne.

E un secret al ființei, ascuns în palpitul universului care se drăgălește în forme diverse, în catedrale, în partide politice, în cărți SF pe care, să fim drepți, nu le citește nimeni, în momente de derută, în clipe de dragoste, în mașini ochioase, în mii de LIKE-uri care, la drept vorbind, nu semnifică decât însingurarea și automatismului Mileniului III. Secretul e dincolo de noi. Și dacă stai bine și te gândești, nu e nici un secret.

Este doar Spiritul Navigator care ne împinge sau nu către larg. Iar noi suntem veșnic văluriți în formele secrete ale oceanului universal, de necuprins. Dreapta? Stânga? Sa fim serioși. Ideologiile au murit de multa vreme. Prostiile astea infantiliste cu Dreapta si Stânga sunt bune pentru prosti, pentru naivi. Si pentru silicoanele care se îmbățoșează pe FB lătrând naturalistic despre Dreapta si Stânga în niște articole fanteziste si lipsite de miez. Miscarile Capitalului in România par a fi un secret bine păstrat.

E aparat cu îndârjire de servicii secrete, de sepepeuri, de finantisti sadea, de brokări, lool si de jurnaliștii mânjiți cu sânge dolaristic, filozoficalește vorbind, așa, într-o părere.

Mișcările Capitalului in Romania, care de fapt nu mai există, vorbesc de la sine. Ideologiile sunt moarte. Grupurile si Grupările sunt toate animate de frecușul financiar abscons si de neînțeles pentru poporanul zbenguitor prin baruri si alte alea.

Temistocle Popa strunește calul și-mi zice că e pe deplin justificat ce zic eu către el dar punctul acela de întoarcere, apărut ca din senin după ce a trecut cometa dă bătăi de cap Guvernului și Parlamentului și că nimeni nu are cumva habar cum putem rezolva chestiunea.

E un punct de întoarcere în care toți românii trebuie să se întoarcă, adică dacă ți-am imaginat că treci dincolo de punctul ăsta n-ai ce face, trebuie să te întorci și așa, întors, e ca și cum ai trăi invers, înapoi cu tine, chiar dacă elanul tău sau furtișagul sau nebuneala sau dorința intelectualistă te-ar fi pornit dincolo de graniță.

Te întorci frumușel pentru că altfel nu ai cum. Așa a fost mereu în istoria noastră zice Temistocle Popa întorcând și el trăsura, am crezut că ne pornim iavaș înainte când de fapt noi mergeam înapoi, unde te duci, strigă el, Temistocle Popa după mine, unde te duci, păi mă duc spre punctul de întoarcere să văd cum e acolo, dacă dispare politica acolo, dacă dispare timpul, dacă dispar senzațiile, imaginile, culorile, patriotismul, stai locului măi omule, strigă Temistocle Popa, aproape izbucnind în plâns, e speriat, hai să-i fac hatârul, zău așa, mă întorc și eu din drum ca toți românii, asta e, mă întorc din drum.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.