Putin, ”aliatul” neașteptat al NATO

Războiul din Ucraina putea fi evitat prin respectarea Acordului de la Minsk (perspectivă respinsă de partea ucraineană, pentru că fusese încheiat sub presiunea ofensivei ruse în Donbas, la începutul anului 2015), prin negocierile în format Normandia (Germania, Franța, Rusia și Ucraina). Războiul se putea încheia chiar după primele zile, când emisarul președintelui Putin pentru Ucraina, Dmitri Kozak, ar fi ajuns la un acord prin care Ucraina rămânea în afara NATO, dar Vladimir Putin a refuzat acordul si a extins obiectivele invaziei. (Aceste informații au fost infirmate de purtătorul de cuvânt al Kremlinului). Războiul din Ucraina se putea încheia repede și în cazul în care avertismentele Moscovei la adresa statelor occidentale care livrează arme in Ucraina ar fi fost urmate de fapte.

Fie din cauza unor informații eronate ale serviciilor secrete, fie pentru că a vrut sa reducă cât mai mult numărul victimelor (așa cum susțin portavocile Kremlinului), fie pentru că nu a vrut să arunce mai multe țări neutre din Europa în brațele NATO speriindu-le cu un blitzkrieg în Ucraina, fie din cauza slabei pregătiri a armatei, Vladimir Putin a părut că recurge mereu la jumătăți de măsură în conflictul din Ucraina. Asta a dus la cele mai nedorite rezultate pentru Rusia: sângele care curge în Ucraina va crea și va întări o națiune, Finlanda și Suedia vor adera la NATO, Marea Britanie are un premier gata să se angreneze într-un conflict cu Rusia, iar NATO este pregătită să prelungească războiul pe termen lung.

Un articol publicat de The Hill la începutul acestei luni arată cum reacțiile Moscovei din primele săptămâni ale conflictului au dus la schimbarea strategiei și retoricii SUA și aliaților, la prelungirea și extinderea războiului.

”Administrația Biden înarmează Ucraina cu tehnică militară care poate produce mari daune forțelor ruse și, spre deosebire de prima fază a războiului, oficialii americani nu par să fi îngrijorați de reacția Moscovei.

În ultimele luni, Washingtonul a detaliat cum va livra următoarele tranșe de drone, de rachete și sisteme de rachete performante, toate fiind parte dintr-un pachet de ajutor în valoare de miliarde de dolari. Acest sprijin cât se poate de clar este total diferit de situația din primele zile ale războiului, când guvernul american părea ezitant și nu dorea să specifice ce armament trimite în Ucraina, pentru a nu stârni furia Moscovei.

Situația s-a schimbat pentru că Kremlinul nu a reușit să-și pună în practică amenințările.

”Cu timpul, administrația și-a dat seama că poate oferi arme mai capabile, cu rază mai lungă și mai grele, iar rușii nu vor reacționa”, spune William Taylor, fost ambasador al SUA în Ucraina. ”Rușii au blufat și au făcut gălăgie, însă nu au fost provocați. La început, Washingtonul a fost atent să nu-i provoace și această îngrijorare se menține și acum într-o anumită măsură, însă teama de a nu provoca Rusia a dispărut”, a spus Taylor.

Pe 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, președintele Vladimir Putin a spus limpede că orice țară care va furniza anumite arme Ucrainei, inclusiv arme antiaeriene și sisteme de rachete defensive, ar putea fi văzută de Moscova ca parte în conflict.

Deși SUA au sărit imediat în sprijinul Ucrainei, cu arme în valoare de peste 10 miliarde de dolari în ultimele șase luni, Washingtonul a părut foarte atent în primele zile ale războiului, uneori refuzând să ofere informații despre sistemele de artilerie care sunt trimise în Ucraina.

”Pentru ucraineni contează acum securitatea operațională. Luptă pentru țara lor, iar Pentagonul nu va detalia cu ce arme fac asta”, spunea, în martie, purtătorul de cuvânt de atunci al Pentagonului, John Kirby. Atunci, SUA au refuzat să ofere Ucrainei avioane de luptă și au respins un plan pentru transferul unor avioane MiG-29 din Polonia în Ucraina, pentru a nu escalada tensiunile cu Rusia.

Această prudență a fost vizibila în discursul public. Președintele Biden le-a spus secretarului Apărării și secretarului de Stat, în aprilie, să-și aleagă mai bine cuvintele, după ce generalul Lloyd Asutin a declarat că obiectivul SUA este să slăbească Rusia într-atât de mult încât să nu mai poată lansa un atac precum cel asupra Ucrainei, o afirmație care a fost întărită și de Antony Blinken.

”La început, am fost ceva mai atenți, neștiind dacă Putin va descoperi și va ataca convoaiele, neștiind dacă va escalada și nefiind siguri că Ucraina va putea folosi armele trimise sau dacă va putea rezista mai mult timp în fața Rusiei”, spune Michael O’Hanlon, analist militar la Brookings Institution.

Apoi, armata americană a amânat testarea rachetei balistice intercontinentale Minuteman III, care trebuia să aibă loc în luna aprilie, pentru ca acest test să nu fie greșit înțeles de Rusia. Din aceleași rațiuni, Pentagonul a ținut secretă, vreme de mai multe săptămâni, testarea cu succes unei rachete hipersonice.

Situația s-a schimbat radical până în august, când oficialii din Departamentul Apararii au spus public că SUA vor trimite pentru prima dată în Ucraina drone de supraveghere ScanEagle, vehicule MaxxPro rezistente la mine, cu blindaj greu, și rachete ghidate antitanc TOW. Anterior, SUA au arătat că au trimis în Ucraina rachete anti-radiație AGM-88 HARM. Începând din iunie, SUA au trimis în Ucraina sisteme de rachete HIMARS. Acum, există informații că SUA ar urma să trimita în Ucraina rachete ghidate de precizie Excalibur, cu o rază de acțiune de pana la 70 de kilometri, iar asta i-ar ajuta pe ucraineni să lovească în spatele frontului, în posturile de comandă ruse.

O parte din explicația acestei schimbări de mesaj și de discurs ține de faptul că Ucraina a depășit așteptările internaționale și nu a căzut imediat după primele atacuri ale Rusiei, spune Nathan Sales, fost oficial la Departamentul de Stat. ”Cred că mesajul administrației despre sprijinul oferit Ucrainei se schimbă pentru că natura acestui război se schimbă”. La început, la Washington se credea că Kievul va cădea în câteva zile, iar apoi va urma un război de guerilla, care implică arme de calibru mic, portabile, precum lansatoarele Javelin și Stinger, primele care au fost livrate de SUA.

Însă lupta s-a transformat într-un conflict convențional, cu o mare masă de forțe combinate de fiecare parte. ”Pentru o asemenea campanie ai nevoie de o gamă largă de arme – artilerie, drone, armament greu, rachete anti-navă… Nu s-a schimbat dorința SUA de a spune ce anume oferă Ucrainei, ci s-a schimbat natura armamentului pe care îl oferă Ucrainei”, spune Sales.

O altă parte a ecuației: informații recente obținute de serviciile americane arată că Rusia resimte efectul sancțiunilor, iar forța armatei începe să scadă pe măsură ce războiul se prelungește. Rapoartele serviciilor prezintă o țară care este foarte ocupată să-și mențină propriile instituții, nu să riposteze la sprijinul occidental pentru Ucraina.

”Cred în instinctul celor din agenții, din Departamentul de Stat, din Pentagon și din serviciile secrete, cred că instinctul le spune să mergem tot înainte și să fim mai agresivi”, spune un fost oficial guvernamental. ”Avem mult mai mult spațiu de manevră pentru a decide cum să ajutăm Ucraina, fără să ne mai fie frică în mod nejustificat de reacția lui Putin”.