Rămas-bun, Florica Cruceru!

Ctitor de instituții muzeale dobrogene, Florica Cruceru a fost primul director al Muzeului de Artă Constanța (…)

05 mai 2021 17:42

(R.C.)

Ctitor de instituții muzeale dobrogene, Florica Cruceru a fost primul director al Muzeului de Artă Constanța (…)

Încă o veste tristă a îndoliat cultura tomitană: pe 3 mai, în cea de-a doua zi de Paște, s-a stins din viață criticul și istoricul de artă Florica Cruceru. Ctitor de instituții muzeale dobrogene, Florica Cruceru a fost primul director al Muzeului de Artă Constanța, scriu jurnaliștii de la culturaconstanța.ro

Florica Cruceru va fi înmormântată la Cimitirul Bellu din București. Slujba de înmormântare va avea loc joi, 6 mai, de la ora 15.00, la Capela centrală a cimitirului Bellu Ortodox. Numeroase instituții constănțene și nu numai deplâng decesul Floricăi Cruceru, iar unele dintre ele, CJ Contanța și Muzeul de Artă Constanța, au trimis coroane de flori.

S-a identificat cu Muzeul

A fost primul director al Muzeului de Artă din Constanța, înființat ca secție de artă a Muzeului Regional de Arheologie Dobrogea și deschis pe 1 mai 1961. A devenit primul director pe 15 noiembrie 1961.

„Înființarea acestui muzeu (n.r. – Muzeul de Artă Constanța) nu-mi aparține, deoarece prezența mea în cadrul lui a început din 14 octombrie 1961, la cinci luni după inaugurarea ce avusese loc la 1 mai a aceluiași an. Dar, funcția de director pe care am avut-o din 15 noiembrie 1961 și până în decembrie 1984, m-a identificat cu instituția pe care nu am înființat-o, dar căreia i-am format personalitatea în ansamblul instituțiilor românești de profil“, scria Florica Cruceru în introducerea volumului „Muzeul de Artă Constanța. Imagini şi documente, 1960-1984“.

În timpul directoratului său, Florica Cruceru a înființat noi secții ale Muzeului de Artă din Constanța de la acea vreme, printre care: Expoziția permanentă de grafică și sculptură Babadag (1963), Casa memorială Panait Cerna (1964), Muzeul de Artă Medgidia (1964), Muzeul de sculptură „Ion Jalea“ Constanța (1968). De asemenea, s-a ocupat îndeaproape de Muzeul de Artă „Dinu și Sevasta Vintilă“ din Topalu, angajându-l pe medicul Gheorghe Vintilă ca muzeograf la Muzeul de Artă Constanța, discuțiile profesionale fiind dublate de o bogată corespondență din care răzbate grija pentru valoroasa donație.

(…)

Printre volumele pe care și-a lăsat semnătura ca autor unic sau coautor se numără: „Arta monumentală a litoralului, orașului și județului Constanța“ (1973), „Nicolae Tonitza în muzeele din Constanța și Topalu“ (1979, lucrare colectivă); „Artele plastice în Dobrogea 1878-1940“ (2002), „Artişti dobrogeni. Un dicționar şi mai mult decât atât“ (2005), „Artele la malul mării“ (2006), „Muzeul Dinu şi Sevasta Vintilă Topalu. Repere identitare“ (2007), „Muzeul de Artă Constanța. Imagini şi documente, 1960-1984” (2019, ed. a II-a, 2020) și „Dicționarul artiștilor din spațiul românesc 1700–1920. Pictori, sculptori, gravori, zugravi, iconari, scenografi, decoratori, istorici de artă“ (2019, coautori Dana Postolache şi Ioan Darida).

Florica Cruceru ar fi împlinit 95 de ani pe 20 octombrie.

Sursă foto: Facebook – Florentin Sîrbu

2 comentarii

sagetator spune:

06 mai 2021 la 7:41

Dispar, pe rand, personalitatile valoroase ale acestei tari !
O avem, insa, in domeniu, pe „inestimabila” Corina Suteu, mama „poneiului roz cu zvastica”, ajunsa, chiar si ministru al culturii, sub semnatura „inestimabilului” Joha.

Răspunde
Cetatean spune:

05 mai 2021 la 20:56

Dumnezeu sa o odineasca-n pace!

Răspunde

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.