Banca Națională a României a decis în ultima ședință a Consiliului de Administrație să mențină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, dar a îngustat coridorul simetric din jurul acesteia, între dobânda acordată băncilor la depozitele formate la BNR și cea percepută băncilor pentru creditele acordate. Asta înseamnă că băncile vor primi o dobânda mai mare când depozitează excesul de lichiditate la BNR la sfârşitul zilei și pe de altă parte băncile plătesc o dobândă mai mică atunci când se împrumută de la BNR în schimbul obligaţiunilor de stat pe care la au în portofoliu, atunci când au nevoie de lichiditate. Îngustarea coridorului (de la 4 octombrie rata dobânzii pentru facilitatea de depozit crește la 0,50 la sută, iar rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) se reduce la 3,00 la sută) reprezintă un semn că BNR nu este dispusă să tolereze derapajele politice, prin promisiuni electorale cu efecte în creșterea inflației și de creștere economică nesustebanilă, doar prin consum și nicidecum prin investiții. „Ca urmare a discuţiilor cu organismele financiare internaţionale, un prim pas va fi îngustarea coridorului de dobândă. Semnificaţia unei asemenea măsuri e clară, arată că întărim puterea de semnal pe care trebuie s-o aibă rata de dobândă de politică monetară”, a afirmat Isărescu la briefingul după şedinţa Consiliului de Administraţie. Guvernatorul a mai spus Banca Naţională se opune ca în România să se ajungă la dobânzi negative la depozite, aspect care ar putea şi el fi catalogat ca întărire a politicii monetare. „Aş spune că e mai degrabă o calibrare a politicii monetare, pentru a fi coerenţi cu ce am declarat, că avem o inflaţie negativă tranzitorie, consumul creşte, avem un deficit fiscal mai mare. Eu aş citi aşa: Banca Naţională e coerentă şi în strânsă legătură cu viziunea sa asupra situaţiei economice a României”, a punctat Isărescu. Prin menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75%, BNR a rămas surdă la solicitarea Executivului de a lua o decizie pentru a micşora presiunea de pe piaţa monetară unde dobânzile Robor s-au dublat într-o săptămână.
În ultima lună, indicele Robor la trei luni, în funcție de care se calculează dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut de peste 50%, ajungând până la 1,89%. Isărescu a explicat de unde a apărut lipsa de lichiditate din ultima perioadă și cum de a crescut acest indice. „Sunt factori autonomi evoluţiei lichidităţii în piaţă. Un exemplu e manieră în care sunt plătite taxele şi impozitele, şi felul în care sunt plătite salariile şi pensiile. Taxele se plătesc pe 30 ale lunii. Sunt absorbiţi banii şi se duc în contul care se află la BNR. Acest lucru echivalează cu o absorbţie de lichiditate. După 5 ale lunii lichiditatea e retrimisă în piaţă, prin plăţile făcute de stat. Sunt mişcări lunare. Ce a intervenit în această lună e o performanţă mai bună în colectarea impozitelor, mai mult decât ne-am aşteptat. Nu ştiu dacă MFP s-a aşteptat. Rolul BNR e să regleze lichiditatea. Operaţiunile noastre sunt săptămânale. Momentul septembrie 2017 vine după o lungă perioada de excedent de lichiditate”, a spus Isărescu. Conform acestuia, „cursul s-a zbătut la 4,59 de lei pentru un euro o perioada bună. Ar fi ridicol să nu recunosc această presiune. Se referă la comportamentul nerezidenţilor. Sunt 20 de miliarde de lei care fluctuează”. „Un alt factor care a determinat lipsa de lichiditate se referă la inflaţie, de asemenea comportamentul nerezidenţilor. Oricine poate schimbă titluri de stat. Sumele pe care aceştia le-au investit în România se diminuează. Spre deosebire de lunile precedente acest deficit de lichiditate a durat ceva mai mult”, a mai spus şeful BNR. „Rezervele valutare sunt adecvate în acest moment. Robor se calculează dimineaţă. Injecţia BNR de lichiditate, operaţiunile repo, s-au făcut mai târziu. Veţi vedea efectele acestei operaţiuni mâine. Ministrul de Finanţe s-a întâlnit cu conducerea executivă a băncii. S-au discutat probleme tehnice. Absorbţia de lichiditate a fost făcută în principal de Trezorerie”, a mai declarat Guvernatorul BNR. Acesta crede că „o creştere a dobânzii în intervalul care ajunge la 1%, aceea va fi normalitatea” şi apreciază că „o mişcare a dobânzilor în jurul ratei de politică monetară cu plus minus 1% pentru mine este e mai mult sau mai puţin normală”. BNR a intervenit marți pe piaţa monetară cu o injecţie de lichiditate de 9,3 miliarde de lei, împrumuturi pe o săptămână care au fost luate de 13 bănci, conform unor surse din piaţa monetară. O astfel de operaţiune nu a mai fost executată din toamna anului 2015 şi arată că BNR a încercat să găsească un instrument pentru a răspunde creşterii tensiunii de pe piaţa monetară.
Oficialii Băncii Naționale au fost supuși în ultima vreme unor atacuri venite din partea premierului Mihai Tudose și a șefului PSD, Liviu Dragnea, care au inoculat ideea că dobânzile la creditele bancare cresc din cauza Băncii Centrale, care nu a făcut nimic în acest sens. Mai exacte, BNR se face vinovat, prin discursul PSD, că ține partea băncilor și că dorește să se răzbune pe Guvern după ce acesta a dat în vileag o listă cu mai multe bănci care nu au scos profit în ultimii cinci ani de zile și, implicit, nu au plătit impozite statului român. De la începutul anului guvernul PSD-ALDE a crescut cheltuielile cu pensiile, ajutoarele sociale, salariile din sectorul bugetar şi salariul minim pe economie concomitent cu tăirea investițiilor. Prin urmare, cererea de bunuri şi servicii a crescut mult mai rapid decât producţia de bunuri şi servicii iar prețurile au sărit pentru a echilibra cerea cu oferta. Aceste politici fiscale sunt în mare vinovate de saltul indicelui Robor cu peste 90% de la începutul anului.
Conform BNR, rata anuală a inflației și-a continuat ascensiunea pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului III, înregistrând o creștere semnificativă în luna iulie (la 1,42 la sută, de la 0,85 la sută în luna anterioară), urmată de o temperare a acesteia până la 1,15 la sută în luna august, nivel uşor inferior celui prognozat. Creşterea a fost determinată de componenta preţurilor administrate, ca efect al majorării tarifului la energie electrică, fiind susţinută şi de evoluţia preţului combustibililor în condiţiile măririi cotaţiilor internaţionale ale petrolului, precum şi de accelerarea inflaţiei de bază. Efectele menţionate au fost parțial compensate de impactul scăderii preţurilor volatile ale produselor alimentare. Rata anuală a inflaţiei a depășit marginal nivelul prognozat, ajungând în luna august la 1,60 la sută, de la 1,42 la sută în luna iunie, pe seama accelerării creşterii preţurilor serviciilor şi, în mai mică măsură, a preţurilor produselor alimentare procesate.
În luna iulie a.c., rata medie anuală a inflației IPC a intrat în teritoriul pozitiv (de la -0,1 la sută în luna iunie) continuând să crească de la 0,1 la sută în luna iulie la 0,2 la sută în luna august; calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală şi-a consolidat valoarea pozitivă până la 0,3 la sută în luna august (de la 0,2 la sută în luna iunie).
Datele statistice privind creșterea economică în trimestrul II 2017 indică accelerarea peste aşteptări a dinamicii anuale a PIB real – 5,9 la sută, comparativ cu 5,7 la sută în trimestrul anterior. Evoluţia s-a datorat integral cererii interne – consumul privat s-a majorat cu 7,4 la sută (cu o contribuţie de 5,3 puncte procentuale la creşterea PIB), sub impulsul măsurilor fiscale şi salariale şi al îmbunătăţirii gradului de ocupare a forţei de muncă, iar formarea brută de capital fix a revenit în teritoriul pozitiv (2,4 la sută, cu o contribuţie de 0,6 puncte procentuale). Un impact semnificativ la dinamica PIB l-a avut în acest trimestru variaţia stocurilor (1,3 puncte procentuale). În condiţiile decelerării mai pronunţate a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii comparativ cu cea a importurilor, aportul exportului net la evoluţia PIB a redevenit negativ (-1,4 puncte procentuale). Totodată, deficitul contului curent s-a majorat de aproape trei ori comparativ cu primele trei luni ale anului, iar gradul de acoperire prin investiţii străine directe şi transferuri de capital a devenit subunitar.
Pe partea ofertei, principalul determinant al intensificării activităţii economice din trimestrul II 2017 a fost industria, al cărei ritm anual de creştere, de 7,7 la sută, a reprezentat cea mai înaltă valoare din trimestrul III 2008. Sectorul serviciilor îşi menţine contribuţia principală la formarea PIB (3,8 puncte procentuale). Cele mai recente date statistice arată scăderea în luna iulie a dinamicii anuale a producţiei industriale (la 7,4 la sută, de la 9,2 la sută în luna anterioară) şi întreruperea declinului în sectorul construcţiilor, în timp ce volumul cifrei de afaceri din comerț și cel al serviciilor prestate populaţiei și-au intensificat dinamica anuală.
Condițiile monetare reale au fost accentuat acomodative și în trimestrul III. Spre finalul intervalului, ratele dobânzilor de pe piața monetară interbancară au manifestat o tendință pronunțată de creștere, apropiindu-se de rata dobânzii de politică monetară, în contextul revizuirii ascendente semnificative a anticipaţiilor inflaţioniste, al consolidarii așteptărilor privind ajustarea conduitei politicii monetare, precum şi al înregistrării unor fluctuaţii de lichiditate, sub influența factorilor autonomi ai lichidității.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accelerat substanţial ascensiunea, atingând în luna august nivelul de 6,5 la sută, vârful ultimilor cinci ani, în condiţiile amplificării fluxului de credite noi, concomitent cu restrângerea operaţiunilor de externalizare a creditelor neperformante. Ponderea creditului în lei a continuat să se majoreze până la 61 la sută, evoluţie care certifică o mai bună transmisie a politicii monetare.
Cele mai recente evaluări reconfirmă perspectiva continuării creșterii ratei anuale a inflaţiei în următoarele luni, dar într-un ritm ușor mai alert decât cel din prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2017, ca urmare a materializării unor riscuri asociate evoluției unor componente exogene ale IPC. Incertitudinile și riscurile asociate acestei perspective sunt însă influențate de evoluții din mediul intern și din cel extern.
Pe plan intern, acestea sunt sporite de conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum şi de perspectiva preţurilor administrate (gaze naturale, energie electrică) şi a celor volatile ale produselor alimentare. Pe plan extern, relevante rămân incertitudinile și riscurile legate de creșterea economică în zona euro și pe plan global, de escaladarea unor tensiuni geopolitice, dar și de deciziile principalelor bănci centrale (BCE, FED). Totodată, are loc o reconfigurare a politicilor băncilor centrale care schimbă evoluţia ratelor dobânzilor pe pieţele financiare internaţionale.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.