Răsturnare de situație în dosarul Sf. Pantelimon. Raportul INML după exhumare nu exclude efectuarea manevrelor de resuscitare

Expertiza medico-legală realizată în urma deshumării dispuse în toamna trecută contrazice parțial acuzațiile inițiale ale procurorilor, oferind o nouă turnură anchetei privind decesele suspecte de la Secția ATI.

De Stefan Lupu - Reporter special
Răsturnare de situație în dosarul Sf. Pantelimon. Raportul INML după exhumare nu exclude efectuarea manevrelor de resuscitare

Expertiza medico-legală realizată în urma deshumării dispuse în toamna trecută contrazice parțial acuzațiile inițiale ale procurorilor, oferind o nouă turnură anchetei privind decesele suspecte de la Secția ATI.

Ancheta de amploare din „Dosarul Sfântul Pantelimon” înregistrează o schimbare majoră de direcție în plan probatoriu. Rezultatele raportului de expertiză emis de Institutul Național de Medicină Legală (INML), în urma exhumării realizate în luna octombrie a anului trecut, vin să nuanțeze gravitatea acuzațiilor aduse inițial cadrelor medicale. Conform concluziilor INML, nu se poate exclude certitudinea că medicii au aplicat manevre de resuscitare asupra pacientului decedat, element ce slăbește ipoteza conform căreia bolnavii ar fi fost lăsați să moară cu intenție.

Exhumarea dispusă în cazul Pantelimon ce a fost efectuată în luna octombrie a anului trecut, prin care procurorii voiau să scoată la suprafață că decedatul nu a fost resuscitat, așa cum apare în actele medicale, schimbă soarta anchetei.

Decizia de deshumare, pusă în aplicare în Cimitirul Metalurgiei din Capitală, fusese catalogată la acea vreme de avocați drept o măsură extrem de intruzivă. Procurorii sperau ca noua expertiză pe cadavru să confirme falsificarea foilor de observație și omiterea deliberată a procedurilor salvatoare.

Expertiza INML desființează o parte din acuzații

Planul anchetatorilor a primit însă o replică solidă din partea medicilor legiști. Institutul de Medicină Legală prin raportul de expertiză emis în cauză, nu exclude faptul că medicii să fi resuscitat pacientul, lucru care vine și desființează practic acuzația că pacientul ar fi fost lăsat să moară. Apărarea a arătat în mod repetat că detectarea unor substanțe specifice, precum concentrația de noradrenalină, este tehnic imposibilă la mai bine de un an și jumătate de la înhumare, însă analiza structurilor osoase sau a altor elemente biologice nu a putut furniza dovada certă a lipsei de intervenție medicală.

În fapt, raportul INML a urmărit să observe dacă există rupturi la nivel costal, urme clare a unor manevre de resuscitare realizate în ideea salvării vieții.

Această evoluție medico-legală oferă un balon de oxigen cadrelor didactice și doctorilor acuzați. Ea pune sub semnul întrebării argumentul procuraturii legat de premeditarea sau nepăsarea conștientă în gestionarea cazurilor critice din secția de Terapie Intensivă.

Extinderea urmăririi penale și reașezarea încadrărilor juridice

Contextul juridic general rămâne extrem de complex. Anterior, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București deciseseră punerea oficială sub acuzare a patru medici și a unei asistente medicale în acest dosar, acuzațiile inițiale migrând spre infracțiuni de omor calificat și instigare la omor. Totuși, noile date tehnice au început deja să producă efecte la nivelul încadrărilor penale individuale.

CITEȘTE ȘI:

Dosarul Sfântul Pantelimon. Patru medici și o asistentă au fost puși oficial sub acuzare

„Reamintesc faptul că unul dintre medici a și fost scos de sub urmărire penală prin schimbarea încadrării juridice a faptei exterioare acuzației de omor”, a subliniat renumitul avocat Adrian Cuculis, reprezentant al familiilor pacienților decedați. Măsura demonstrează că, pe măsură ce expertizele științifice aduc clarificări, suspiciunile generale încep să fie diferențiate, iar consistența probatorie a dosarului inițial suferă modificări structurale ce vor cântări decisiv în faza de judecată.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.