Regal de muzică pentru toate gusturile

de Magdalena Popa Buluc şi Victoria Anghelescu

Un spectacol gigant cu Jean Michel Jarre

Unul dintre pionierii muzicii electronice şi ai curentului New Age revine în România în cadrul primului său turneu mondial, după show-ul sold out susţinut la Bucureşti în 2008. Spectacolul lui Jean Michel Jarre, din 3 iunie, de la Bucureşti îmbină înalta tehnologie cu inovaţia, dar şi cu emoţia. El este cunoscut pentru concertele în aer liber cu spectatori în număr-record, în care sunt folosite efecte laser şi artificii. Se estimează că Jarre a vândut peste 80 de milioane de albume şi discuri single, fiind răsplătit cu numeroase distincţii şi premii.

După debutul în 1972, succesul mondial s-a produs cu albumul „Oxygene” din 1976. Realizarea acestuia a luat prin surprindere piaţa muzicală a acelor ani, captată de fenomenele disco şi punk. Jarre aminteşte ca sursă esenţială de inspiraţie lucrările inginerului Pierre Schaeffer, părintele muzicii concrete, care, în anii 1940, a pus prima oară problema realizării de muzici prin combinarea de sunete preînregistrate în locul sistemului tradiţional.

În 1976, revista „People” l-a desemnat „Personalitatea anului”. În 1979 a fost inclus în „Guinness Book of Records” pentru cel mai mare concert susţinut vreodată, în La Place de la Concorde, din Paris. Opt ani mai târziu, el şi-a doborât recordul cu un nou concert, „Rendez Vous Houston”. În 1990, Jarre şi-a bătut din nou propriul record de audienţă cu un concert în La Défense. În acelaşi an a fost lansat albumul „En Attendant Cousteau”. Muzica sa electronică şi reprezentaţiile unice au călătorit în toată lumea şi şi-au lăsat amprenta în puncte importante ca Paris, Moscova, Beijing, Londra, Piramidele Egiptului etc.

Pentru concertul de la Sala Polivalentă, Jean Michel Jarre promite o nouă producţie extraordinară. Jarre a decis să introducă conceptul de „all-in-one-show”, integrând tehnologia de ultima generaţie în sunet, lumini şi efecte speciale. Show-ul va reuni capodoperele lui Jean Michel Jarre într-o viziune scenică adaptată pentru interior, dar cuprinzând cvasi-integralitatea efectelor speciale utilizate de maestrul muzicii electronice de-a lungul timpului. Jarre a imaginat un show ce concentrează expresia semnăturii sale şi a talentului extraordinar în a crea evenimente unice, prin fuziunea sintetizatoarelor de tip analog, a tehnologiei digitale de ultimă oră, a designului spectaculos de lasere şi a coregrafiei speciale a luminilor.

Show-ul pe care Jean Michel Jarre îl va susţine la Sala Polivalentă în 3 iunie, începând cu ora 20.00, a ridicat organizatorilor concertului, Fundaţia Phoenix, o serie de probleme legate de dimensiunile ecranului folosit, de cablarea la un transformator aflat la o distanţă destul de mare de sală, de un echipament de laser şi pirotehnie, dar şi de puterea instalată a sunetului, care ar putea ridica probleme şi, nu în ultimul rând, de faptul că în Bucureşti nu există o sală la standarde internaţionale. Trecând peste toate aceste inconveniente, sperăm că spectacolul va magnetiza publicul.

Seară de muzică italiană şi engleză

Corul Academic Radio, dirijat de Dan Mihai Goia, va oferi publicului joi, 3 iunie, un concert de muzică italiană şi engleză, a cappella. Programul va cuprinde lucrări de G. Pergolesi, G. Verdi, G. Rossini, L. Guastini, F. Fresi, Cl. Macchi, R. Vaugham Williams, H. David Leslie, J. Barnby, E. German, E. Elgar, A. Sullivan şi G. Holst. Alături de Corul Radio vor fi prezente pianista Carmen Săndulescu şi organista Simona Popovici.

Creat în scopul susţinerii repertoriului vocal-simfonic, Corul Academic Radio a parcurs drumul maturizării artistice, perfecţionându-se şi lărgindu-şi permanent preocupările, asimilând neîncetat noi partituri, ajungând să stăpânească astăzi un impresionant număr de lucrări: oratorii, cantate, madrigale, poeme, balade şi numeroase miniaturi.

Corul Academic al Radiodifuziunii Române a luat fiinţă în 1940, sub conducerea dirijorului şi compozitorului Ioan Croitoru. De-a lungul istoriei formaţiei, la pupitrul dirijoral s-au aflat Dumitru D. Botez, Gheorghe Danga, Dumitru D. Stancu, Constantin Petrovici, Emanuel Elenescu, Alexandru Şumski, Carol Litvin şi Aurel Grigoraş. În stagiunile recente, Corul Academic Radio evoluează sub bagheta dirijorului Dan Mihai Goia.

Corul realizează înregistrări şi susţine concerte publice cu marile lucrări vocal-simfonice ale repertoriului universal, alături de orchestre, precum şi un bogat repertoriu a cappella. Preocupat şi de promovarea creaţiei naţionale, ansamblul prezintă în primă audiţie, cu precădere, lucrările compozitorilor români contemporani, multe dintre ele fiindu-i chiar dedicate.

Un „Bărbier” de excepţie

Opera Naţională Bucureşti (ONB) îşi invită din nou publicul la o seară-eveniment cu invitaţi speciali. Joi, 3 iunie, de la ora 18.30, una dintre cele mai îndrăgite opere – „Il Barbiere di Siviglia” de Gioacchino Rossini, după un libret scris de Cesare Sterbini după Beaumarchais – îi va avea ca invitaţi pe baritonul de talie internaţională Marian Pop (Figaro) şi pe tenorul Darius Coltan (Almaviva). Alături de cei doi solişti, sub bagheta dirijorului Ciprian Teodoraşcu, vor evolua artiştii ONB Mihaela Işpan (Rosina), Ştefan Schuller (Don Bartolo), Pompei Hărăşteanu (Don Basilio), Ruxandra Ispas (Berta), Vasile Chişiu (Fiorello) şi Ionuţ Gavrilă (Sergentul). Participă orchestra Operei şi corul, pregătit de Stelian Olariu. Regia spectacolului este semnată de Cristina Cotescu, ca adaptare după George Teodorescu, iar adaptarea scenografică aparţine Adrianei Urmuzescu, fiind realizată după cea a Ofeliei Drăgănescu şi Elisabetei Benedek.

Baritonul Marian Pop, după absolvirea Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, şi-a făcut debutul cu Marcello din „Boema” de Puccini. Repertoriul lui este alcătuit din roluri precum Contele Almaviva din „Le Nozze di Figaro” şi rolul titular din „Don Giovanni” de W.A. Mozart, Figaro din „Il Barbiere di Siviglia” şi Dandini din „La Cenerentola” de G. Rossini, Doctorul Malatesta din „Don Pasquale” şi Belcore din „L’Elisir d’amore” de G. Donizetti, Marcello din „La Bohème”, Ping din „Turandot”, Marco şi Gianni Schicchi din „Gianni Schicchi” de G. Puccini, Valentin din „Faust” de C. Gounod, Gabriel von Eisenstein şi Doctorul Falke din „Die Fledermaus” de J. Strauss, Contele di Luna din „Il Trovatore”, Renato din „Un Ballo in Maschera” de G. Verdi. În anul 2007, Marian Pop a interpretat în premieră mondială rolul titular din opera „Cyrano” de David di Chiera, la Opera din Detroit.

Repertoriul vocal-simfonic este alcătuit din lucrări precum „Carmina Burana” de Carl Orff, „Requiem” de G. Fauré, „Simfonia a VIII”-a de Gustav Mahler şi „Requiem-ul German” de Brahms. Marian Pop a strălucit pe scenele lirice de la Théâtre du Capitole din Toulouse, Teatro Municipal de Santiago de Chile, New Israeli Opera din Tel Aviv, Opera Bastille din Paris, Staatsoper Stuttgart. Pentru viitor, baritonul are programate apariţii în spectacole ca „I Pagliacci” de R. Leoncavallo (Silvio), „La Bohème” de G. Puccini (la Opera din Detroit), „Gianni Schicchi” de G. Puccini şi „Cosi fan tutte” de W.A. Mozart (la Opera din Carolina, SUA) şi în cantata „Carmina Burana” de Carl Orff (la Opera Portland, SUA).

Un concert grandios cu Christian Badea

Apreciatul dirijor Christian Badea revine la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio, în concertul din 4 iunie, de la ora 19.00, avându-i ca solişti pe violonistul Alexandru Tomescu şi violoncelistul Filip Papa. Ei vor interpreta „Concertul în la minor pentru vioară, violoncel şi orchestră, op.102” de J. Brahms. Programul mai cuprinde lucrarea „Corale şi cutii muzicale” de Diana Rotaru şi Simfonia a VI-a în si minor „Patetica”, op.74 de P. I. Ceaikovski.

Personalitate de primă mărime a lumii muzicale contemporane, dirijorul Christian Badea, invitat obişnuit al unor instituţii de renume, precum Metropolitan Opera din New York, a studiat vioara la Conservatorul din Bucureşti, iar în anul 1970 a plecat cu o bursă la Bruxelles, unde a studiat tehnica dirijorală. A urmat apoi cursuri la Salzburg, unde s-a perfecţionat cu Herbert von Karajan, apoi la prestigioasa Juilliard School din New York, unde unul dintre cei mai importanţi mentori ai săi a fost Leonard Bernstein. Şi-a început cariera în Statele Unite, ca director muzical al Columbus Symphony. Din 1987, când a dirijat pentru prima dată la Metropolitan Opera, a susţinut peste 170 de concerte, ca invitat obişnuit al celebrei instituţii din New York.

Notorietatea şi-a câştigat-o şi ca dirijor invitat la Opera de Stat din Viena, Royal Opera House Covent Garden, Bayerische Staatsoper-München sau la Opera Naţională din Lyon. Sub bagheta sa, mai mult de 80 de opere de Mozart, Strauss, Wagner, Verdi, Puccini sau Prokofiev au fost interpretate într-o manieră aparte. Performanţele i-au fost recunoscute şi printr-un Premiu Grammy, în 1985, pentru opera „Antoniu şi Cleopatra” de Samuel Barber. Publicul bucureştean a avut ocazia să-l revadă în octombrie 2006, după 32 de ani de absenţă. Versiunea „Simfoniei a IX-a” de G. Mahler la pupitrul Orchestrei Naţionale Radio, în concertul inaugural al Stagiunii 2006/2007, a întrunit aprecierile unanime ale presei de specialitate şi ale muzicienilor cu care a colaborat.

Horia Andreescu la Ateneu

Orchestra Filarmonicii „George Enescu” vă invită joi, 3 iunie, la un concert extraordinar sub bagheta dirijorului Horia Andreescu, avându-l ca solist pe pianistul israelian Alon Goldstein. În program: „Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră” de Frédéric Chopin şi fragmente orchestrale din „Inelul Nibelungului” de Richard Wagner.

Maratonul de jazz şi poezie

Vineri 4 iunie, în direct la Radio România Cultural, din foaierul Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”, de la ora 22 la ora 5 dimineaţa, nu pierdeţi un eveniment multiart, care îşi propune să prezinte câteva dintre cele mai importante voci ale poeziei contemporane, într-un maraton cu 33 de poeţi din generaţii şi geografii literare diferite, alături de nume de referinţă ale jazzului autohton.

Recitalurile vor fi „copertate” prin dialog muzical propus şi coordonat de maestrul Mircea Tiberian (pian) şi invitaţii săi: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Adrian Flautistu (chitară bas) şi Constantin Mirea (vioară). Dintre poeţii ce vor dialoga cu muzica amintim pe Denisa Comănescu, Ioana Crăciunescu, Nichita Danilov, Caius Dobrescu, Iolanda Malamen, Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop, Matei Vişniec, Varujan Vosganian, Ion Zubaşcu ş.a.

În cadrul Maratonului va fi prezentat un moment special dedicat regretatului poet Augustin Frăţilă (1953 – 2010), susţinut de actorul Viorel Păunescu. Maratonul poetic al serii de 4 iunie va fi întregit de un performance de poezie în limba franceză din opera lui Matei Vişniec, oferit de trupa pariziană „Delagare”.