Regaluri muzicale la început de martie

160 de ani de la premiera absolută a operei “La Traviata”

Opera Naţională Bucureşti sărbătoreşte miercuri, 6 martie, la ora 19.00, alături de iubitorii genului liric, împlinirea a 160 de ani de la premiera absolută a operei „La Traviata” de Giuseppe Verdi, pe un libret de Francesco Maria Piave, una dintre cele mai populare opere din lume.

Rolul frumoasei curtezane Violetta Valéry va fi interpretat de soprana Irina Iordăchescu, una dintre cele mai apreciate soliste ale ONB, în vreme ce tenorul Cristian Mogoşan, invitat special, va da viaţă personajului Alfredo Germont.

„Cea mai cunoscută operă verdiană, «La Traviata», este inspirată dintr-o poveste reală, pe care scriitorul Alexandre Dumas-fiul a folosit-o în romanul său de succes «Dama cu camelii», publicat în anul 1848.

«La Traviata» (aceeaşi poveste care a generat un roman, o piesă de teatru, filme) este Violetta, o persoană care a existat. Există un monument funerar al acestei legende care a bântuit saloanele vieţii uşoare a sfârşitului de secol al XIX-lea”, a declarat scenografa producţiei bucureştene, Viorica Petrovici.

La Traviata pe scena Operei Naţionale din Bucureşti

Tenorul Cristian Mogoşan, absolvent al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, a participat la cursuri de măiestrie susţinute de Wolfgang Brendel, Mariana Nicolesco, Laurent Pillo, Margreet Hoing, John Norris, Ion Buzea şi Viorica Cortez. În prezent, artistul este angajat al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca şi profesor asociat al Academiei de Muzică “Gheorghe Dima”.

În distribuţie: Sidonia Nica, Cristina Eremia, Iordache Basalic, Andrei Lazăr, Dan Indricău, Daniel Filipescu, Paul Basacopol.

Cu participarea balerinilor ONB: David Mannara (debut), Alina Ştefănescu, Florentina Răducu, Bianca Ungureanu, Beatrice Şerbănescu.

Dirijor: Vlad Conta. Regia: Cristian Mihăilescu. Scenografia: Viorica Petrovici. Maestru de cor: Stelian Olariu. Coregrafia: Ioan Tugearu.

Franz Schubert şi „Călătorie de iarnă” la Ateneul Român

Pianista Verona Maier, în Călătorie de iarnă

Filarmonica „George Enescu” vă invită miercuri, 6 martie 2013, ora 19.00, în Sala Mare a Ateneului Român, la un regal muzical: tenorul Vladimir Deveselu şi pianista Verona Maier vor interpreta lieduri ale compozitorului Franz Schubert.

Pentru a intra cum se cuvine în primăvară, este important să ne desprindem de iarnă. Astfel, cei doi interpreţi îi invită pe melomani într-o „Călătorie de iarnă”.

Despre „Călătorie de iarnă” (Winterreise), tenorul Vladimir Deveselu spune că „este cel mai frumos ciclu de lieduri al compozitorului. Scris cu un an înaintea morţii, Schubert ne lasă o sinteză a romantismului german, întruchipat în muzică şi vers, pe textele lui Wilhelm Muller. Interpretul nu are de ales: trebuie să fie romantic, ignorând vremurile de azi, bântuite de aşa-zise «pragmatisme»… Şi pentru că fiecare dintre noi ar trebui să aibă un model de urmat, modelul meu este Dietrich Fischer-Dieskau”.

Vladimir Deveselu a avut o contribuţie importantă la promovarea creaţiei româneşti contemporane de operă, mulţi compozitori au scris lucrări cu roluri ce i-au fost dedicate: “Eumenidele”, “Agamemnon” de Aurel Stroe, “Telegrame”, “Temă cu variaţiuni”, “Praznicul calicilor” de Anatol Vieru, “Arşiţa” de Nicolae Brînduş, “Rivuluţia” de Adrian Iorgulescu. A participat la patru ediţii ale Festivalului Internaţional „George Enescu“, făcând parte din distribuţia operei „Oedipe” la cele din 1998 şi 2001, sub bagheta dirijorilor Lawrence Foster şi, respectiv, Cristian Mandeal. A mers în turnee în Bulgaria, Slovacia, Austria, Germania, Italia, Franţa, Belgia, Olanda, Spania, SUA (Carnegie Hall, New York – 1993), Elveţia. Este “Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor” al Franţei (2000).

Verona Maier a debutat în anul 1970, după care au urmat concerte pe scene din Italia, Elveţia, Franţa, Grecia, Ungaria, Germania, Slovacia, Austria, Spania, Portugalia, Danemarca, Polonia, Suedia, Anglia şi Cehia, precum şi participări la numeroase Festivaluri naţionale şi internaţionale. Alături de Georgeta Stoleriu (soprană, lăută, percuţie), Anca Iarosevici (viola da gamba discant, alto, tenor) şi Robert Dumitrescu (viola da gamba tenor, fidel, lăută, percuţie), face parte din formaţia de cameră “Studioul de Muzică Veche”, evoluând la clavecin şi percuţie.

Recital cameral cu Anda Petrovici şi Marin Cazacu

Violonista Anda Petrovici

Filarmonica „George Enescu” anunţă sâmbătă, 9 martie, un recital cameral cu totul special. Doi instrumentişti de certă reputaţie, violonista Anda Petrovici şi violoncelistul Marin Cazacu, au conceput un program interesant alcătuit din lucrări solo de Bach şi Ysaye la care se adaugă o partitură beethoveniană în care vioara şi violoncelul vor sta alături. Ideea cuplării “Partitei a III-a” de Bach cu “Sonata a II-a” de Ysaye a pornit de la citatele “Preludiului” lui Bach, care se regăsesc în “Obsesia” lui Ysaye, ne-a argumentat violonista Anda Petrovici opţiunea pentru acest program. Iar realitatea că arareori, pe o scena de concert, o vioară şi un violoncel apar împreună fără a avea o orchestră simfonică în spate – chiar dacă în cazul de faţă este vorba de transcripţia unei lucrări scrise iniţial pentru clarinet şi fagot sau poate chiar de aceea – face această seară de muzică de cameră şi mai interesantă, şi mai atractivă. Mai adăugăm informaţia că cei doi muzicieni cântă pe instrumente de maestru, o vioară “Gennaro Vinaccia” (cca. 1770) şi un violoncel “Lorenzo Ventapane” (1820).

Concertul de la Ateneul Român are loc sâmbătă, 9 martie, la ora 19.00.

Violonista Anda Petrovici, după studiile la Conservatorul “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, la clasa prof. Ştefan Gheorghiu, participă la Cursurile de măiestrie de la Glasgow, unde lucrează cu renumiţii profesori Klaus Assmann şi Gustav Marschner.

Anda Petrovici este laureată a Concursurilor naţionale ale tinerilor interpreţi (Bucureşti, 1969 şi 1973), a concursului internaţional “Primăvara la Praga” (1976) şi a celor două concursuri “Vaclav Huml” de la Zagreb (1977 – când a obţinut premiul special al juriului prezidat de Henryk Szeryng – şi 1981). Imediat după terminarea studiilor superioare, ea devine membru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii “George Enescu”, iar în 1978 este unul dintre fondatorii “Trioului Pro Arte”, formaţie care ajunge să fie, în 2009, ansamblul cameral oficial al Filarmonicii bucureştene.

Împletind în chip armonios activitatea în cadrul orchestrei cu cea de solist concertist şi de muzician de cameră, Anda Petrovici a participat la numeroase turnee şi festivaluri internaţionale în Europa şi Extremul Orient. Din 1989, Anda Petrovici este concertmaestru al Orchestrei simfonice a Filarmonicii “George Enescu”, fiind prima femeie în această funcţie de la înfiinţarea orchestrei în urmă cu peste 140 de ani. În anul 2004, a fost decorată cu Ordinul “Meritul Cultural în grad de Comandor”.

În iunie 2009, Anda Petrovici a primit titlul de Doctor în Muzică cu “Summa cum laude”, susţinând Teza de doctorat intitulată “Concertmaestrul: perspectivă diacronică şi postulat artistic”.

Violoncelistul Marin Cazacu concertează la Ateneu

Violoncelistul Marin Cazacu s-a perfecţionat la Weimar cu profesorul Mezö Lászlo şi a fost asistentul maestrului Radu Aldulescu la cursurile de măiestrie. Marin Cazacu este laureat al concursurilor internaţionale de la Geneva, Markneukirchen, Leipzig, Bologna şi Belgrad.

Din anul 1983 este solist concertist al Filarmonicii “George Enescu” şi desfăşoară o activitate intensă atât în România, cât şi în toată Europa, Asia şi cele două Americi, sub bagheta unor mari dirijori: Ghennadi Rojdestvenski, Sergiu Comissiona, Cristian Mandeal, Lu Jia, Nanse Gum, Horia Andreescu, Antoni Ros Marba, Mendi Rodan, Misha Katz, Jean Périsson. Numele său a figurat adesea pe afişele unor festivaluri importante, precum cele de la Berlin, Bratislava, Bucureşti, Hong Kong, Macao, München, Milano, Mateus, Osaka, Singapore, Seul, Sofia, Tokyo, Valencia, Veneţia.

Începând cu 1992, Marin Cazacu este cadru didactic la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, studenţii săi afirmându-se cu succes pe scene din ţară şi din străinătate. În 1998 a fondat cvartetul “Cellissimo” – împreună cu Alexandra Guţu, Răzvan Suma şi Olga Mănescu -, iar cu studenţii săi susţine recitaluri de 8 până la 12 violoncele în formaţia “Violoncellissimo”.

În 1999, Marin Cazacu a înfiinţat Festivalul Internaţional “Enescu şi muzica lumii”, care se desfăşoară în fiecare vară la Sinaia, în preajma aniversării zilei de naştere a marelui muzician (19 august 1881).

În anul 2004 a fost decorat cu Ordinul “Meritul Cultural în grad de Cavaler”, iar în 2006 a obţinut titlul de Doctor în Muzică cu “Summa cum laude”, susţinând lucrarea “Concertele pentru violoncel şi orchestră în creaţia românească de la Constantin Dimitrescu la Pascal Bentoiu”.

Înregistrările discografice pentru Electrecord, Olympia, BMG şi AIX Records sunt mărturii ale calităţilor acestui „excelent muzician“, aşa cum l-a numit Ghennadi Rojdestvenski. Pretutindeni apariţiile sale au fost comentate entuziast de public şi de presă.

Aplauze, ovaţii îndelungate şi bisuri la Gala Ceaikovski

Dirijorul Cristian Mandeal

Duminică seară, melomanii bucureşteni au avut bucuria de a asista la Sala Radio la “Gala Ceaikovski”, o interpretare de înaltă ţinută artistică, plină de căldură şi sensibilitate a Orchestrei Naţionale de Tineret a României, sub bagheta bine cunoscutului dirijor Cristian Mandeal.

Lucrări dintre cele mai cunoscute şi mai frumoase ale marelui compozitor rus au stârnite aplauzele entuziaste ale publicului: uvertura-fantezie „Romeo şi Julieta”, aria lui Lenski din opera „Evgheni Oneghin” într-o inedită transcripţie pentru violoncel, uvertura „1812”, „Pezzo Capriccioso pentru violoncel şi orchestră” şi „Capriciul italian”.

Pe lângă partiturile incluse în program, “Orchestra Naţională de Tineret a României” şi cei doi solişti mult aplaudaţi – violonceliştii Marin şi Ştefan Cazacu (legaţi de o deosebită legătură tată-fiu) – au oferit publicului un regal de bisuri: Astor Piazzolla – „Oblivion”, Nikolai Rimski-Korsakov – „Zborul cărăbuşului” şi Ceaikovski – „Spărgătorul de nuci” – Adagio din Grand Pas de Deux.

În anul 2008, doi dintre marii noştri artişti – violoncelistul Marin Cazacu şi dirijorul Cristian Mandeal – au format împreună prima orchestră simfonică de tineret din România, cu sprijinul Fundaţiei „Prietenii muzicii – Serafim Antropov”.

În doar cinci ani de zile, “Orchestra Naţională de Tineret a României” – reunind în marea majoritate artişti cu vârste cuprinse între 18 şi 28 de ani, selectaţi dintre cei mai valoroşi din întreaga ţară – a cunoscut o evoluţie fulminantă: apariţii de succes pe scena Ateneului Român, concertul extraordinar „Eurovision – Tineri muzicieni”, prezenţa în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”, concerte la Paris şi Strasbourg în cadrul unui proiect cultural european (2012). De asemenea, tânărul ansamblu a concertat în deschiderea primei ediţii a Festivalului Internaţional „Sergiu Celibidache” şi a susţinut un concert extraordinar în cadrul prestigiosului Festival Internaţional „Young Euro Classic” de la Berlin – august 2012.

În noiembrie 2011 ansamblul a devenit membru al Federaţiei Europene a Orchestrelor Naţionale de Tineret (European Federation of National Youth Orchestras).

Despre experienţa deosebită a concertului primit cu multă bucurie şi apreciere de spectatorii prezenţi la Sala Radio, Cristian Mandeal afirmă: “Am fost nu o dată întrebat ce simt în timp ce dirijez sau după un concert. În fapt depinde de multe. Uneori mă simt frustrat, alteori satisfăcut. Seara de ieri însă a fost în mod categoric unul dintre cele mai frumoase momente petrecute împreună cu «copiii» mei. M-au umplut de bucurie şi de mândrie. Au avut loc momente de MUZICĂ în cel mai înalt sens al cuvântului. S-au născut pe-alocuri clipe de har comparabile doar cu cele ale unor revelaţii nepământene. M-am simţit în multiple momente binecuvântat de bucuria comuniunii artistice. Vreau să le mulţumesc tuturor, în primul rând lor, tinerilor. Dar şi lui Marin Cazacu, fratelui meu de cruce în această «operă» numită «Orchestra Naţională de Tineret a României» şi, nu în ultimul rând, lui Dorin Ioniţă şi organizaţiei «Lanto Communication», entităţi ce s-au constituit într-un adevărat triunghi susţinător al viitorului muzical al ţării»”.

Aplauze, flori, la primul concert de la Chişinău

Orchestra Naţională Radio la Chişinău

2.000 de oameni în picioare, minute în şir de aplauze sacadate, multe buchete cu flori pe scenă şi rugămintea de a reveni. Acestea sunt ingredientele unui concert de mare succes susţinut la Chişinău, duminică, 3 martie 2013.

Pentru prima dată în cei 85 de ani de existenţă, Orchestra Naţională Radio a concertat duminică seară în “Palatul Naţional” de la Chişinău, sub bagheta lui Yuri Botnari, în faţa unui public numeros, foarte cald, copleşit de importanţa momentului: “Mi-a plăcut din plin! Am ascultat cu atenţie, am ascultat cu ochii închişi şi imaginaţia mea s-a descătuşat toată deodată. M-am simţit acolo, in lumea lui Rachmaninov”, spune un meloman venit cu ambii copii la concert.

“Sunt pentru a nu ştiu câta oară la un astfel de concert, dar acesta m-a surprins de tot! Mă întrebaţi dacă să mai revină… aş vrea să rămână aici întreaga orchestră!”, completează un alt spectator.

“M-am simţit superb, minunat! Am primit o satisfacţie sufletească aşa cum nu am mai avut demult. Orchestra Naţională Radio din România a ştiut să ne ducă în lumea compozitorilor din Rusia”, a afirmat o pasionată de muzică care vorbea jumătate ruseşte, jumătate româneşte.

A asistat la eveniment şi Excelenţa Sa domnul Marius Lazurca, Ambasadorul României în Republica Moldova.

“Regret că premiera se produce abia după 85 de ani. E limpede că o orchestră de o asemenea calitate ar fi trebuit să vină mai curând la Chişinău. Fără îndoială că relaţia dintre România şi Moldova creşte în urma unor astfel de evenimente, la fel şi frăţia dintre Radio România şi Radio Moldova. Sper că aplauzele care au răsunat îndelung şi în mai multe reprize în această seară să fie un îndemn pentru Orchestra Naţională Radio din Bucureşti să vină mai des la Chişinău.”

Concertul Orchestrei Naţionale Radio din data de 3 martie s-a desfăşurat în cadrul Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţişor”, ediţia cu numărul 47, seara fiind organizată de “Radio România” şi “Russian Music Society”.

Concertul s-a desfăşurat sub bagheta dirijorului Yuri Botnari, care susţine o bogată activitate artistică alături de Orchestra Filarmonicii din Moscova şi este membru votant al Academiei Grammy. Cariera sa are la bază studiile urmate la Conservatorul din Sankt Petersburg şi perfecţionate apoi la Conservatorul de Stat din Moscova, Yuri Botnari aflându-se de-a lungul anilor la pupitrul marilor orchestre simfonice europene. Legătura dintre Yuri Botnari şi acest proiect este şi ea una simbolică: născut la Chişinău, dirijorul s-a format într-o familie mixtă româno-rusă, fiind actualmente cetăţean român, dar cu o bogată activitate artistică de tărâm rus.

Programul serii a reunit trei lucrări celebre, care trasează o frumoasă punte artistică între creaţia muzicală românească şi cea rusă: Ceaikovski – “Simfonia a V-a”, Rahmaninov – “Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră” şi Enescu – “Rapsodia Română nr. 1”.

O prezenţă specială a fost cea a pianistului Vladimir Ovchinnikov, invitat special la Londra să cânte în faţa Maiestăţii Sale Regina Elisabeta şi premiat de Vladimir Putin cu cea mai înaltă distincţie de Stat în domeniul muzicii (Artist al Poporului din Rusia). Pianistul evoluează alături de cele mai mari orchestre din lume, printre care Orchestra Filarmonică Regală şi Orchestra simfonică a BBC (Marea Britanie), Orchestra Regală din Scoţia, Orchestra Filarmonică din Sankt Petersburg, Orchestra Simfonica Naţională şi Orchestra Filarmonică de Stat a Rusiei ş.a.

Evenimentul vine să sublinieze şi o frumoasă aniversare istorică: în 2013 se împlinesc 85 de ani de la înfiinţarea Radio România şi de la naşterea Orchestrei Naţionale Radio.