Regele Midas şi mobilierul contemporan de lux

„Aurul reprezintă, de-a lungul istoriei, simbolul bogăţiei. Etalonul-aur stă la baza sistemelor monetare. Acest metal preţios este, mai mult ca niciodată, o barieră în calea inflaţiei şi, în consecinţă, o valoare-refugiu în această perioadă de instabilitate finanaciară. Această valoare, ce dă sentimentul siguranţei, se regăseşte în folosirea aurului ca element stilistic. El reprezintă adevărata valoare a lucrurilor. Este un simbol al forţei şi al încrederii”, afirma recent olandeza Li Edelkoort, fosta directoare a prestigioasei Academii de Design de la Eindhoven.

Reîntoarcerea la Epoca de Aur

Lămpi de Tom Dixon, expuse la Târgul de la Milano

Barometru în reacţia decorativă, ultima săptămână a modei pariziene, de la începutul lunii martie, a acoperit podiumurile cu taioare pantalon aurii de la „Balmain”, cu rochii brodate cu fir de aur de la „Dries Van Norten”. Fenomenul apare şi în designul de interior. Renumitele studiouri „Maxalto” sau „Silvera” îl folosesc în tuşe discrete, de la noile mese joase sau lustrele bizare, care păreau că se mişcă reflectând trecerea vizitatorilor prin expoziţie, dând un efect hipnotizant, create de cunoscutul designer englez de naţionalitate tunisiană Tom Dixon, la piesele de iluminat „XO1″ ale tânărului suedez Carl Hagerling, al cărui studio din Malmö dă de câţiva ani tonul şi în mobilierul de interior.

Marc Quinn, statuia de aur Kate Moss, contorsionista

Primele semne au apărut încă înaintea crizei din 2006 şi au continuat după aceea. Senzaţia Târgului Internaţional de Artă Contemporană de la Paris, din 2008, a fost o sculptură a englezului Marc Quinn, din aur masiv, reprezentând-o pe fostul manechin Kate Moss în poziţia unei contorsioniste. Preţul era de 3.000.000 de euro. La Salonul de mobilă de la Milano, în acelaşi an, taburetul cult „Bubu I” al lui Philippe Stark, conceput în 1991, a renăscut într-o versiune aurită.

Marcel Wanders, Golden Knotted Chair

De milenii, aurul este o constantă în artele decorative. Material cu valenţe ambigui în zilele noastre, simbol al luxului, dar şi al kitsch-ului, el bântuie imaginarul designerilor contemporani.

În octombrie 2009, Li Edelkoort a organizat o licitaţie, în colaborare cu Casa „Pierre Bergé et Associés” din Bruxelles, intitulată „Wish List”, cu piese de mobilier de serie mică, cu decoraţii aurite. Între altele s-au aflat şi masa „Rock Brass” de Arik Lévy, din alamă cu patină aurie şi neagră, taburetul „Bishop” din ceramică aurită, semnat de arhitecta şi designerul de interior cunoscută în întreaga lume India Mahdavi şi prototipul unui scaun de Marcel Wanders, „Golden Knotted Chair”, din fibre sintetice (aramide), aurite. Toate aceste obiecte rare erau foarte scumpe: între 3.500 şi 20.000 de euro.

O ceaşcă de cafea şi o partidă de biliard

The Midas Touch Furniture

Dacă nu eşti Elton John sau un multimilionar vei fugi probabil la mare distanţă de „Midas Touch Furniture Collection”, scria un cronicar despre garnitura formată din canapea, fotoliu, două mese, dintre care una de cafea, un lampadar, din aur şi piele de crocodil, propusă de designerul german Philip Plein. În livingul „Atingerea lui Midas”, artistul foloseşte mai multe forme ale aurului, de la foiţă la aur solid sau la aurire.

Masa de biliard Klimt

Acelaşi lucru s-ar putea spune despre „Masa de biliard Klimt” produsă de firma Cavicchi, renumită pentru acest tip de mobilier, cu rama şi picioarele acoperite cu foiţă de aur, cu pictură în relief folosind tehnica lui Gustav Klimt, menită „să lumineze încăperea cu stil şi opulenţă”.

Arik Levy, Rock Brass

A urmat o scurtă perioadă în care designerii s-au îndreptat către posibilităţile decorative ale lemnului, dar moda aurului a revenit. În expoziţia pe care o pregăteşte pentru toamna acestui an, directoarea Galeriei „En Attendent les Barbares”, Agnès Kentish, a dat mână liberă unora dintre designerii ei favoriţi, Elisabeth Garouste, Eric Jourdan, Olivier Gagnère, Eric Schmitt, în crearea unor piese de mobilier folosind foaia de aur galben sau alb. Fiecare mobilă va fi realizată în opt exemplare. Aflată la originea mişcării postmoderne, numită „stilul barbar”, galeria a produs, în anii ’80, primele creaţii ale studioului francez Garouste&Bonetti, colaborând apoi cu noua generaţie de designeri cum ar fi Christian Ghion, Arik Lévy sau Matt Sindall, folosind materiale nobile ca bronzul, fierul ciocănit, foiţa de aur.

Tom Dixon, Flash tables

„Realizez mobilier de serie mică de 25 de ani, creat de designeri care folosesc de obicei foiţă de aur. De la începutul crizei, n-am fost niciodată atât de la modă. Galeria mea merrge foarte bine”, mărturisea Agnes Kèntish. Hervé Van der Straeten, creator de mobilier artizanal preţios, a devenit cunoscut pentru spectaculoasele sale bijuterii în alamă ciocănită, aurite cu aur de 24 de carate. El apreciază că acestea n-au avut niciodată un succes asemănător celui de acum. Pentru acest mare cunoscător al artelor decorative, aurul este o valoare sigură, dar în plus este şi purtătorul unui imaginar fantasmagoric. „Este simbol solar, deci al spiritualităţii şi al puterii pe toate treptele istoriei”. Van der Straeten, care lucrează cu industriile de lux, creând tuburi de ruj şi flacoane de parfum, printre care celebrul „J’adore” al Casei Dior, explică: „Aurul în ambalaj creează o apropiere între obiect şi persoana care îl foloseşte. Este o culoare senzuală, caldă, luminoasă”.

Herve Van der Staeten, etui pentru rujul de buze KissKiss

Dar cu un material atât de puternic, prostul gust ameninţă la fiecare pas. „În 2008 am creat un dulăpior acoperit în întregime cu foiţă de aur. Această piesă unică a fost o provocare şi pentru mine, şi pentu artizanul aurar. Aurul, în artele decorative, este uşor de stăpânit, dar poate vira rapid către ceva foarte vulgar, de aceea el este tratat de multe ori într-o manieră mai subtilă, ciocănit sau mat, care îl apropie de aspectul său primordial şi etern”, consideră creatorul. O altă soluţie este folosira aurului alb sau roşu, favoritul artiştilor care creează pentru „En Attendant les Barbares”. Matt Sindall a îmbrăcat recent o oglindă în foiţă de aur alb, „un material preţios, dar întotdeauna şic”.

Herve Van der Straeten, Colier

Totuşi, orice aliaj de aur rămâne ambiguu în comparaţie cu solarul aur galben sau cu imitaţiile sale, cum ar fi bronzul aurit sau chiar pictura. Numai el posedă o forţă evocatoare care uneşte toate culturile în căutare de valori sigure, economice sau artistice. „Îmi place luxul”, mărturisea Agnes Kentish, pentru mine, foiţa de aur este sinonimă cu auteticitatea, cu primordialul, cu investiţia. E anti-kitsch”.

Este relevant faptul că, de zece ani, cursul aurului nu încetează să crească, accentuându-se încă din 2009 încoace. „De la începutul secolului al XXI-lea, aurul a devenit o culoare şi un material care contează în modă şi în design, iar puterea lui va creşte în deceniile următoare”, consideră Li Edelkoort.