Rămas bun, Majestate!

Regele Mihai va fi înmormântat în Noua Necropolă Regală de la Curtea de Argeş

Regele Mihai I al României

Sâmbătă, după slujba de la Catedrala Patriarhală, Trenul Regal va duce trupul Regelui Mihai I al României la Curtea de Argeş, unde va avea loc înmormântarea în noua Necropolă Regală şi Patriarhală, ridicată chiar din dorinţa sa, în curtea Mânăstirii Curtea de Argeş. Necropolă în care, anul trecut, a fost înmormântată şi Regina Ana.

Povestea vechii biserici de la Curtea de Argeș este binecunoscută. Legenda Meșterului Manole, fântâna acestuia ce străjuiește biserica care-i este atribuită, sunt doar două dovezi ale împletirii istoriei cu legenda. Ctitorită de Neagoe Basarab, domn al Țării Românești între anii 1512 și 1521, vechea biserică are hramul Adormirea Maicii Domnului. În pronaosul ei odihnesc întru cele veşnice Neagoe Basarab (+ 1521), monahia Platonida (Doamna Despina, soția domnitorului, care după moartea soțului a ales haina monahală şi a plecat din această lume în anul 1554), Doamna Stana (+1531), fiica lui Neagoe Basarab, devenită soție a domnitorului Ștefăniță Vodă al Moldovei, Radu de la Afumați (+1529), soț al Doamnei Ruxandra, fiica lui Neagoe Basarab.

Şi tot acolo se află mormintele primilor regi ai statului roman: Regele Carol I și  Regina Elisabeta, Regele Ferdinand I și Regina Maria.  Locul a fost ales de Regele Carol I pentru încărcătura lui istorică, în Curtea de Argeş, în Biserica Domenască Sf. Nicolae, ctitorită de  Basarab I (1310-1352), aflându-se o altă necropolă  voievodală.

După revenirea în țară a Regelui Mihai, Familia Regală a României, sprijinită de Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, a început un proiect de construcție al unei noi necropole, întrucât cea existentă în vechea biserică de la Curtea de Argeș, nu mai are alte spații pentru morminte. De aceea, după aducerea rămășițelor pământești ale Regelui Carol al II-lea, acestea au fost depuse temporar într-o capelă alăturată bisericii lui Neagoe Basarab.

Coroane la Palatul Regal, ca omagiu adus Majestăţii Sale

Noua catedrală adăposteşte moaştele Sfintei Muceniţe Filofteia şi are rol de necropolă regală şi arhiepiscopală, fiind rezultatul protocolului încheiat în data de 10 mai 2009, între Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului şi Casa Regală a României. În aceeaşi zi a fost aşezată piatra de temelie a noii bisericii, la eveniment fiind prezenţi: Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu al României.

Noua construcţie, cu o faţadă lată de 36 de metri, o turlă centrală de 21 de metri şi o suprafaţă de 800 de metri, adăposteşte, la intrare, 12 morminte destinate Familie Regale.

Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu s-au ocupat personal de acest proiect. Au ales în final pentru proiectarea ei pe arhitectul Augustin Ioan, unul dintre puținii care au promovat arta și știința construcției de biserici și monumente sacre, problematizând toate acestea, între altele, în mai multe volume publicate și într-un program de master care s-a desfășurat timp de câțiva ani în cadrul Universității de Arhitectură „Ion Mincu” din București.

În anul următor, în Duminica Rusaliilor, Patriarhul României, prezent la slujbă, a oferit în dar Catedralei Arhiepiscopale din Curtea de Argeş o cruce de binecuvântare şi un Liturghier, ediţia nouă: “Ca semn de bucurie şi de preţuire pentru această zi dorim să oferim Catedralei Arhiepiscopale această cruce de binecuvântare”.

Profesorul Augustin Ioan mărturiseşte că a folosit ca element de referință Biserica Domnească Sf. Nicolae din Curtea de Argeș, pe care o consideră un „model de apoteoză a arhitecturii bizantine, unul din foarte puținele exemple din România de cruce greacă înscrisă”.

„Am vrut să fie o biserică, și este o biserică, cu foarte multe curbe, cu bolți și cupole, însăși necropola este curbă, este pe un segment de cerc, al cărui centru se află pe masa de altar, în ideea că atunci când se săvârșește o liturghie, la orice liturghie, viii din biserică și morții din necropolă participă la slujbă în egală măsură”.

Necropola s-a vrut încă de la început o prelungire firească a vechii necropole Regale. Ca şi în cazul vechii biserici a Mânăstirii Argeşului, mormintele se află în pridvorul bisericii, care are, de data aceasta, o formă ovală. Vor fi perechi de câte două morminte, fiecare pereche acoperită cu câte o boltă, în interiorul căreia va fi o candelă. Necropola a fost concepută astfel încât toate criptele să fie orientate către est.

Noua Necropolă Regală şi Patriarhală de la Curtea de Argeş

„Toate mormintele sunt amplasate pe un arc de cerc ale cărui raze ajung în centrul reprezentat de masa sfântă din altarul bisericii”, preciza arhitectul.

Noua biserică, ale cărei hramuri sunt Sf. Filofteia și Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, este biserica de întâmpinare, primul monument văzut de vizitatori, fiind amplasată în fața celei ctitorite de Neagoe Basarab. Ea este însă mai joasă şi uşor retrasă de la intrarea în incintă, pentru a păstra nealterate măreția și frumusețea zidirii legendarului Meșter Manole, care rămâne monumentul cel mai important al acelui spaţiu.

Profesorul Augustin Ioan afirmă că, pornind de la cultul Sfintei Mucenițe Filofteia, și-a dorit să realizeze „o bisericuță fetiță”.

„Ea (Sfânta Filofteia) e figurată în icoane îmbrăcată într-un costum național, balcanic. Un copil, o țărăncuță credincioasă. Și noi am zis să facem o «bisericuță fetiță», ca să spun așa, pentru că tipul ăsta de cruce greacă înscrisă e cel mai «feminin» dintre toate tipologiile de biserică ortodoxă. Acum s-a mai mărit, e ditamai Catedrala, dar proporțiile sunt blânde și curbe, nu sunt unghiuri vehemente. Toate sunt curbe. Și pe dinăuntru. E un spațiu foarte frumos, căpiță, ca la Catedrala Ortodoxă din Sibiu. Și e foarte bine luminat de turla centrală, care e mare”, a explicat arhitectul pentru AGERPRES.

„Am plecat în proiectul nostru de la două elemente de referinţă. Unul este Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, poate cea mai elegant proporţionată din Valahia, crucea greacă înscrisă fiind contribuţia bizantină cea mai reprezentativă la arhitectura creştinătăţii răsăritene. Spaţiul interior devine cel mai încăpător cu putinţă pe un acelaşi amplasament dat, care, în cazul nostru, avea formă pătrată. Iar al doilea reper l-a constituit Palatul arhiepiscopal cu casă domnească, făcut de André Lecomte de Nouy, care a restaurat şi catedrala centrală a ansamblului monahal, aceea cunoscută ca fiind «a Meşterului Manole»”.

Mormântul Reginei Ana

Precum se obișnuiește uneori în arhitectura sacră, există multiple jocuri ale luminii care pătrunde în monument, spre exemplu, în cazul de față, turla este realmente un „coș de lumină”… Necropola nu va fi sumbră, mai mult, fiecare boltă a capelelor care găzduiesc mormintele, va fi aurită. În plus, la intrarea în biserică se „calcă” tot pe lumină – fiind prevăzut un astfel de spațiu și joc. Pridvorul unde sunt amplasate mormintele este o avangardă a spațiului sacru propriu-zis, cel al bisericii.

„Masa sfântă de altar reprezintă estul mistic al bisericii. La liturghie, viii şi morţii aşteaptă împreună prefacerea vinului şi a pâinii în sângele şi carnea lui Hristos, dar şi Învierea“.(…) «Semnătura» regală, dacă vreți, va fi vizibilă pe pardoseala de sub cupola centrală, exact sub «privirile» lui Iisus Pantocrator: vom regăsi acel «logo» al Regelui Mihai – patru „M-uri”, dispuse în cruce, pe care vor călca toți vizitatorii/închinătorii – tocmai ca semn al smeririi ultime la care se supune regele”,  îşi explica proiectul arhitectul Augustin Ioan.

Noua biserică se înscrie firesc în spaţiul mânăstirii datorită cărămizii aparente a exteriorului ei. Este o rezonanță explicită a noului edificiu și cu palatul episcopal, ambele ultilizând cărămida aparentă și ancadramentele cu detalii de piatră. Cărămida aparentă a fost aleasă doar în exteriorul construcției, interiorul bisericii fiind gândite cu un decor în mozaic, după modelul zidirii lui Neagoe Basarab – refăcută, cum se știe, între anii 1875 și 1885 după planurile arhitectului și restauratorului francez André Lecomte de Noüy.

„Am dorit ca altarul să fie finisat la exterior‎ exclusiv în piatră. Tehnica de execuţie în cărămidă aparentă a meşterilor a fost desăvârşită, astfel că am preferat să o lăsăm evidentă, mai ales că subliniază legătura cu momentul originar, al restaurării comandate de Carol I şi al construirii palatului cu paraclis. Frumuseţea tehnicii acesteia am observat-o abia când au fost scoase schelele şi am asistat la finisarea rosturilor cu chit colorat şi la lăcuirea cărămizilor perfect arse“, precizează Augustin Ioan, printre ale cărui proiecte se numără şi capela de pe Domeniul Regal de la Săvârşin, adăugând, referindu-se la înmormântarea Reginei Ana: „Mi-aş fi dorit ca lăcaşul de cult să fie inaugurat cu o sfinţire, nu cu o înmormântare“.

Mâine, un al doilea mormânt va primi trupul Regelui Mihai I, alături de cripta  Reginei care i-a stat alături, în viaţa pământească, timp de peste 60 de ani.

Imagine din pridvorul cu mormintele regale

La ora 18.45, va avea loc slujba de îngropare a Regelui Mihai I. Ceremonia va fi privată, în prezența Majestăţii Sale Margareta,  Custodele Coroanei, a Familiei Regale a României și a membrilor Familiilor Regale străine prezenți la eveniment.

Regele Carl Gustaf al Suediei şi Regina Silvia, fostul Regele Juan Carlos al Spaniei şi Regina Sofia, ori Prinţul Charles al Marii Britanii sunt doar câteva dintre personalităţile care ţin să îşi ia rămas bun de la fostul suveran.

Regele Simeon al II-lea al Bulgariei a sosit deja în România şi s-a recules la catafalc.

Lista este deschisă de Regele Juan Carlos al Spaniei şi de soţia sa, Regina Sofia. Cei doi sunt părinţii Regelui în exerciţiu, Felipe, în favoarea căruia Regele Juan Carlos a abdicat în 2014.

Regele Mihai era verişorul preferat al Reginei Sofia, aceasta fiindu-i alături și în 2011, la Ateneul Roman, când a împlinit 90 de ani. Cei doi se înrudesc prin familia regală a Greciei. Sofia este fiica regelui Paul al Greciei, fratele Reginei Elena, mama lui Mihai.

O prezenta excepţională este şi cea a regelui în funcţie al Suediei. Regele Carl Gustaf va veni însoţit de soţia sa, Regina Silvia. Carl Gustaf se înrudeşte cu Regele Mihai prin Casă de Saxa-Coburg-Gotha, din care se trăgea Regina Maria a României, bunica lui Mihai.

Prin aceeaşi casă Mihai se înrudea cu Regele Simeon Al II-lea al Bulgariei, care a fost prezent în Sala Tronului.

La fel ca Mihai Întâi, Simeon a devenit rege în copilărie. Acesta a urcat pe tronul Bulgariei la 6 ani. În 46, a plecat în exil, dar a scris istorie, în 2001, când a revenit în ţara să şi a devenit prim-ministru, fiind singurul fost monarh din lume care a ocupat această funcţie.

O imagine istorică îi arătă pe Mihai şi pe Simeon alături de verişoara lor, Regina Elisabeta a Marii Britanii, la jubileul reginei organizat la Londra, în 2012.

Rămas bun, Majestate

Din partea Marii Britanii, vine Prinţul Chales de Wales, moştenitorul coroanei. Alteţa sa regală promovează România în întreaga lume şi s-a declarat îndrăgostit de frumuseţea rurală a ţării noastre.

Va fi prezentă şi familia regală a Greciei: Este vorba despre Regele Constantin al II-lea şi de Regina Anne-Marie. Mama lui Mihai, Elena, a fost prinţesă a Greciei.

Din Belgia a ajuns la Bucureşti, Prinţul Lorenz şi Principesa Astrid. Bunica prinţului era Zita de Bourbon-Parma, ultima împărăteasa a Austrei şi sora a tatălui Reginei Ana.

Tot prin Casă de Bourbon Parma, Regele se înrudea cu Henri, Marele Duce de Luxembourg.

Din Orient vor veni Alteţele lor Regale, principesa Muna şi principesa Rym a Iordaniei.

Lista este completată de membri ai altor familiilor regale: Alteța Sa Regală Principele Moștenitor Alexandru II, Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Ecaterina a Serbiei, Alteța Sa Regală Ducele de Braganza, Alteța Sa Imperială și Regală Principele Georg al Prusiei, Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducele Karl al Austriei, Alteța Sa Imperială și Regală Marea Ducesă Maria a Rusiei, Alteța Sa Regală Principele Moștenitor Leka II al albanezilor şi Alteța Sa Regală Principesa Moștenitoare Elia a albanezilor, Excelența Sa Șeicul Rashid bin Khalifa al Khalifa al Bahrein, Alteța Sa Regală Marele Duce de Baden,  Alteța Sa Imperială și Regală Marea Ducesă de Baden, Altețele Lor Regale Ducele şi Ducesa de Vendome, Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducele Dominic, Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducesa Emmanuella, Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducesa Maria Magdalena, Baronul Hanns von Holzhausen şi Baroana Alexandra von Holzhausen, doamna Ferch, Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducele Georg al Austriei, Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducele Martin al Austriei, Alteța Sa Imperială și Regală Arhiducesa Katharina a Austriei, ASR Principesa Chantal a Franței, Baronul Francois Xavier de Sambucy de Sorgue, Alteța Sa Principesa Anne de Ligne, Cavalerul Charles de Fabribeckers, Principesa Tatiana Radzivill, doamna Fruchaud, Dr John Fruchaud.

Drum bun, Majestate!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

2 Comentarii

  1. Un kitch funebru,halal arhitect!Avea modelul Mausoleului de la Mărășești,care impune maretia si demnitatea ,dar atat la dus capul pe arhitect,o constructie cu geamuri si ferestre usor de transformat in carciuma !

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.