Reîntoarcerea filmului-legendă „Titanic” în versiune 3D

În 6 aprilie, la 100 de ani de la scufundarea Titanicului, pe pieţele europene se reîntoarce „Titanicul”, de această dată în versiune 3D. Un film care a schimbat faţa Hollywood-ului. Celebra peliculă care a obţinut 11 Premii Oscar, 4 Golden Globe, cu 75 de milioane de DVD-uri şi 10 milioane de înregistrări ale coloanei sonore vândute, a costat 285 de milioane de dolari şi a încasat 1.843 de miliarde de dolari. În luna aprilie exploratori, artişti şi documentarişti analizează cauzele scufundării faimosului transatlantic sub titlul „Centenar Titanic”.

Acum 100 de ani, Titanicul, construit ca o navă de luptă, străbătea ape calme în mijlocul Atlanticului de Nord, într-o noapte senină, cu cel mai bun căpitan al acelor vremuri şi un echipaj excelent pregătit la bord. Vasul părăsea portul Southhampton în data de 10 aprilie şi, după o escală la Cherbourg, s-a întreptat către Queenstone, urmând să ajungă apoi în portul american New York. Dar, la 14 aprilie 1912, după primele patru zile de călătorie inaugurală, Titanicul lovea un iceberg şi se scufunda în Atlanticul de Nord. Şi astfel, cel mai luxos pachebot al lumii şi-a găsit sfârşitul în acea noapte. În tragica noapte de 14 spre 15 aprilie 1912, mergând spre New York, după ora 23.00, Frederick Fleet anunţa că a văzut un iceberg uriaş. La ora 23.40, a lovit Titanicul. Fleet a fost cel care a sunt de trei ori clopotul pentru a avertiza de pericol, înainte de a telefona pe puntea unde se afla comandatul, pronunţând fatidicele cuvinte „iceberg la provă”.

Kate Winslet şi Leonardo DiCaprio în 3D

Este considerat cel mai mare dezastru maritim din istorie, care continuă să fascineze şi astăzi. „New York Times” titra în ediţia din 16 aprilie 1912: „Salvarea a venit prea târziu”.

Epava Titanicului este protejată de UNESCO. Ea reprezintă o veritabilă Peşteră a lui Ali Baba subacvatică. Să nu uităm că mulţi dintre cei peste 2.200 de pasageri erau de rang înalt, staruri, miliardari. Exploratorii au decis să le protejeze memoria. Toate epavele vechi sunt situri arheologice care prezintă şi o mare valoare ştiinţifică. Dar ele reprezintă, în acelaşi timp, memoria unei tragedii umane.

Cameron, magul abisurilor

E la nave va…

Principalele componente ale proiectului sunt reprezentate de câteva noi documentare avându-i ca protagonişti pe regizorul James Cameron, pe istoricul Tim Maltin şi pe exploratorul Robert Ballard. Regizorul James Cameron a condus o anchetă completă a tragediei, implicându-i pe cei mai importanţi experţi ai lumii în Titanic, pentru a găsi răspunsuri la o serie de întrebări, printre care: cum a fost distrus exact pachebotul? De ce o porţiune a navei se afla atât de departe de restul epavei? Pornind analiza de la rezultatele observate pe epava de pe fundul oceanului şi utilizând un model de testare inedit, de animaţie computerizată, experţii au realizat o imagine exactă a modului în care nava a fost distrusă şi a motivelor pentru care resturile sunt împrăştiate.

Kate Winslet în noua producţie

Cu cele aproape 2 miliarde de dolari de încasări, pelicula „Titanic” a devenit cel mai mare succes comercial al tuturor timpurilor, chiar dacă am putea spune că îi stă alături „Avatar”. Când a ieşit „Titanicul” se ştia aproape totul de spre el. Nu numai epilogul, dar şi metaforele. Iar tehnica şi tehnologia nu au putut să-l salveze de catastrofe şi de destin. Dar nici de tragica poveste de dragoste între Leonardo DiCaprio şi Kate Winslet.

Leo şi Kate

Acum, Cameron s-a decis de a da o nouă lovitură, invitând o nouă generaţie de spectatori. Proiectul său a costat mai mult de 18 milioane de dolari, antrenând în această muncă uriaşă aproape 400 de persoane. Dar în timp ce îşi prepara noua lansare, regizorul a fost atras şi de o altă poveste. Cameron este un entuziast al explorărilor marine. A vizitat resturile Titanicului de peste 30 de ori şi astfel a fost singur la comanda unui submarin lung de 7 metri care a ajuns la adâncimea de peste opt mii de metri. Şi nu i-a fost de ajuns. În 26 martie a urmat o altă scufundare, la peste 11 mii de metri, în Groapa Marianelor. „Oceanele sunt ultima frontieră a planetei noastre şi a mă scufunda la această adâncime e ca şi cum aş explora misterul misterelor. Şi asta mi se pare mai excitant decât cinematograful. Atunci când faci un film, toţi au citit scenariul şi ştiu ce se va întâmpla. Când faci o expediţie marină nimeni nu ştie ce se va întâmpla”.

Naufragiu în 3D

În timp ce nivelul apei se ridică, tot mobilierul se distrugea

Cum a fost convertit „Titanic” în 3D? Explică William Sherac, preşedintele de la „Stereo D”. „A fost destul de greu să transformăm într-o scenă de film secvenţa în care Kate Winslet iese din automobil, apoi Titanicul, cu mulţimea de pasageri. Regizorul Cameron care era un duşman al transformării acestei pelicule în 2D şi în 3D, a rămas uimit de calitatea muncii noastre”, susţine Sherac. Producătorul John Landau declara că preţul de 18 milioane de dolari, care a fost divizat pentru trei ore şi 14 minute, a echivalat cu 92.783 de dolari pe minut. Poate unora li se va părea o cifră nebunească, dar au lucrat pentru asta 400 de animatori şi graficieni de computer timp de 60 de săptămâni. Toată această muncă gigantică a fost efectuată sub ochii regizorului James Cameron care a supervizat fiecare cadru. Este o ocazie unică de a vedea această peliculă realizată în 1997 şi de a o revedea astăzi.

Epava Titanicului, protejată de UNESCO

O licitaţie cu 5.500 de obiecte recuperate de pe acest celebru transatlantic va avea loc în 11 aprilie la New York. Sunt prezentate o mulţime de documente care povestesc secretele şi misterele acestui dezastru. Titanicul era un tezaur care valora aur. Tot lotul propus la licitaţie aparţine Societăţii organizatoare. Cei care vor câştiga la licitaţie vor avea obligaţia de a întreţine aceste obiecte şi de a le prezenta publicului din când în când şi le este interzis categoric de a le revinde.

Kate Winslet, toată numai Eros

Printre cele mai frumoase piese figurează un Heruvim în bronz care decora marea scară, dar şi obiecte de veselă, obiecte personale care au aparţinut călătorilor, obiecte care variază de la o simplă broşă la o bucată de metal de 17 tone.

Opt telegrame trimise între 15 şi 18 aprilie 1912 de către Bruce Ismay, directorul general de la „White Star Line”, biroului său de la New York au fost adjudecate pentru 86.500 de dolari, anul trecut la „Sotheby’s”. În 2007, Casa „Christie’s” din Londra a vândut o vestă de salvare pentru suma de 60.000 de lire.

Moment din timpul filmărilor la Titanic

În 31 martie, aceeaşi Casă a organizat o vânzare-fluviu a 370 de loturi de pe Titanic cuprinzând fotografii, afişe, scrisori, cărţi. O jumătate de dolar s-a găsit în vesta lui John Gill, pasager de la clasa a II-a. Catalogul precizează că el n-o purta atunci când vasul s-a scufundat. Mai figura un meniu de la clasa I, pentru dejunul din 14 aprilie 1912, recuperat de un pasager care călătorea împreună cu soţia şi cu fiul său. Înainte de a fi salvat, cabina sa purta numărul 13. El a avut timp să deguste un consommé şi un pui a la Maryland. Bijuterii valoroase s-au aflat pe Titanic, estimate în jur de 25 de milioane de franci în 1912. Cea mai renumită piatră preţioasă dispărută odată cu Titanicul a fost Diamantul albastrul, numit şi „Hope”, care valora atunci 1,5 milioane de mărci şi aparţinea multimilionarului Max Lean.

La lansarea peliculei in 3D, James Cameron şi Kate Winslet

Un eveniment important va fi şi pe RAI 1, în 15 aprilie, când vor intra pe ecrane primele 6 episoade din „Titanic – Blood&Steel”, coproducţie europeană regizată de irlandezul Ciran Donnelly. Această mini serie va fi un fel de poveste a filmului lui Cameron, de la construcţia Titanicului până la scufundarea sa, amestecând analizele sociale cu nostalgia şi romantismul. Îi dă replica „ABC”, în 14 şi 15 aprilie, care va transmite un alt serial „Titanic”, scris de Julian Fellowes, cel care a obţinut un Oscar pentru „Gosford Park”, şi a semnat recent „Downton Abbey”. Acest nou serial amestecă poveştile personajelor în primele ore ale dezastrului. Documente istorice care vor curge precum o ploaie vor fi transmise şi pe cele două canale de la „Sky”, pe „National Geographic”, duminică 8 aprilie, când vor fi prezentate două documentare, unul realizat de oceanograful Bob Ballard, care a descoperit relicva, şi un altul semnat de James Cameron în timpul celor 7 expediţii pe care le-a realizat pe fundul oceanului. Canalul „History” are, pe 15 aprilie, un „maraton Titanic” care va începe la orele 13,20 şi se va sfârşi la miezul nopţii. Să ne aducem aminte că „Cinehollywood” a prezentat în 4 aprilie un întreg calup Titanic, ce se află deja în librării, pe tema „Titanic, adevărata poveste a lui Walter Lord”.

O nouă variantă a Titanicului în 3D

Un excepţional festival, intitulat „Titanic Belfast”, se desfăşoară în Irlanda, în oraşul mitic în care a fost construit vasul, iar până în 22 aprilie iubitorii genului vor putea asista la spectacole de teatru, musicaluri, expoziţii şi pot vizita un nou muzeu unde se vor plimba între cabinele de prima şi a doua clasă, pe punte, totul într-o formă virtuală. Casa de editură „History Press” a creat un account „Twitter@TitanicRealTime”, cu obiectivul de a retrăi tot ceea ce s-a întâmplat pe Titanic, atât cu căpitanul vasului cât şi cu ceilalţi oficiali, cu pasagerii, dar şi cu marinarii…

Marele vis al generaţiei Titanic

Scenă din timpul filmărilor în care regizorul James Cameron dă explicaţii lui Kate Winslet şi Leonardo DiCaprio

Era în primele zile din ianuarie 1998, când Roberto Benigni, domina ecranele cu „Viaţa e frumoasă”, când Papa Ioan Paul al II-lea se întâlnea cu Fidel Castro şi Bill Clinton îşi justifica în alt fel întâlnirea cu Monica Lewinski. În acele momente stătea la dospit fenomenul Titanic. Hollywood-ul începea să-şi facă socotelile despre enorma cheltuială făcută de James Cameron, 285 de milioane de dolari, în timp ce Kenneth Turan de la „Los Angeles Times” se amuza scriind: „Pelicula regizată de Cameron, «Titanic», nu face parte din corzile viorii regizorului”. Alţi jurnalişti intuiau că se află în faţa unui eveniment deosebit, pe de altă parte alţii se temeau de un eveniment negativ de proporţii industriale. Şeful de la „Fox Bill Mechanic” nu făcea excepţie. Aşa că s-a lansat într-un duel împotriva lui Cameron pentru a limita cheltuielile. Răspunsul regizorului a fost extrem de dur. „Doriţi să-mi tăiaţi din scenele unui film la care lucrez de patru ani? Pentru asta trebuie să mă ucideţi”. Dar presiunile asupra lui Cameron au continuat, ameninţând apoi cu scoaterea lui DiCaprio pentru a fi subtituit cu Matthew McConaughey.

DVD-ul lui Celine Dion, coloana sonoră a filmului

La trei ore şi un sfert după terminarea filmului, publicul care se îndrepta către ieşire trăise senzaţia cănu văzuseră un film despre Titanic, ci că fuseseră pe bordul pachebotului. La 100 de ani de la plecarea din Southhampton a adevăratului Titanic, Cameron a făcut ca filmul său să fie cea mai vizionată peliculă din toate timpurile şi analizând acest fenomen a constat că 60% din public avea sub 25 de ani şi că 20% dintre ei au mers să vadă această peliculă de mai multe ori. Dar exista, din păcate, şi un procent de 2%, ceea ce reprezenta o întreagă generaţie, care nu văzuse „Titanicul”. Dar iată că acum Cameron e convins că şi aceştia vor merge să vizioneze noua peliculă şi să trăiască un vis cu ochii deschişi.

Kate Winslet în Titanic 3D

Titanicul a fost numit „nava visurilor”. Dar are oare sens să vezi „Titanicul” azi? Între celebrări şi aniversări, între cărţi şi ficţiune, nu poţi să nu-ţi aminteşti drama care a avut loc în 15 aprile 1912, când au murit 1.517 persoane şi nu poţi să uiţi niciun moment minunata coloană sonoră „My Heart Will Go On”, interpretată de Celine Dion. Într-un fel, ceea ce s-a întâmplat pe Titanic poţi înţelege abia astăzi, amintindu-ţi unde poate ajunge aroganţa oamenilor, mai ales atunci când unul dintre personajele filmului comentează discursul comandantului Edward Smith. Este incredibil. Acesta, fiind avizat de faptul că exista un iceberg imens care se apropia, a ordonat să se mărească viteza navei.

Kate Winslet, noul sex-simbol al Hollywood-ului

Cele trei corpuri din beton ale muzeului din Belfast

Leonardo DiCaprio, în vârstă azi de 37 de ani, şi Kate Winslet, de 36 de ani, au reprezentat pentru mulţi cineaşti adevărate momente iconice ale filmului lui James Cameron. La 11 ani după triumful lor în „Titanic”, cei doi au filmat împreună apărând în pelicula „Revolutionary Road”. Kate Winslet este considerată astăzi noul sex-simbol al Hollywood-ului. Dar cariera sa nu a urmat modelele industriei cinematografice californiene sau, mai bine spus, nimeni nu s-ar fi gândit că ea va deveni regina erotică a secolului al XXI-lea. Era doar o tânără englezoaică de origine modestă, destul de nesigură pe ea, cu câteva kilograme în plus, iar la vârsta de 22 de ani triumfa în „Titanic”, fiind apoi catapultată în centrul lumii mediatice fără precedent. „Nu mi-aş fi putut închipui că eu, o persoană destul de grăsuţă, voi trezi admiraţia publicului. Mă simţeam cumva în afara acestei lumi a cinematografului”. Dar în 1999, la doi ani după „Titanic”, ea îşi va expune corpul, chiar şi cu câteva kilograme în plus, în „Focul sacru” de Jane Campion. Winslet este persoana admirată chiar şi de femei, care o văd reală şi contemporană, cu aceleaşi probleme ca ale lor, cu imperfecţiuni şi nesiguranţe.

Muzeul care se oglindeşte în ape ca şi Titanicul

A devenit un model al femeii libere şi independente. Refuză tentaţiile chirurgiei plastice: „Nu mă văd ca un model de frumuseţe, dar sunt orgolioasă de formele pe care le am, apetisante, cum îmi spun bărbaţii. Better curvy than skinny ( Mai bine rotundă decât uscată). Mi-au apărut câteva riduri, dar nu voi folosi sub nicio formă botoxul. Astăzi, la vârsta de 37 de ani, mă simt în pielea mea mai bine decât atunci când aveam 25 de ani. Îmi place să interpretez personaje nu foarte tinere, pentru că celelalte au o experienţă de viaţă mult mai profundă”.

Acum trebuie să se întoarcă şi să se confrunte cu trecutul său. Cu ocazia centenarului Titanicului şi la 15 ani de la ieşirea filmului care a deţinut, aşa cum spuneam, recordul de încasări în istoria cinematografului, regizorul James Cameron lansează o nouă şi spectaculoasă ediţie a peliculei în 3D. Winslet spune „Mi se pare un lucru formidabil că noua generaţie poate să vadă noua peliculă”. Devenită celebră după rolul Rose DeWitt Bukater, din „Titanic”, alături de Leonardo DiCaprio, şi cucerind Oscarul ca protagonistă în „The Reader”, în 2009, a fost cea mai tânără actriţă, la vârsta de 22 de ani, care a primit două candidaturi pentru Oscar şi succesivele nominalizări i-au permis de a reconfirma acest record. După ce faima sa a devenit internaţională, a început să o curteze o mulţime de regizori şi să curgă ofertele pe mulţi bani. Dar ea a rămas aceeaşi creatură independentă, descoperită de Peter Jackson, regizorul trilogiei „Stăpânul inelelor” care, la 17 ani, a ales-o dintre 175 de actriţe pentru rolul principal din „Heavenly Creatures”, o adolescentă vivace şi plină de imaginaţie, care îşi ajută cea mai bună prietenă să îşi ucidă mama deoarece nu le permitea să fie împreună.

Noul Muzeu al Titanicului de la Belfast

În 1995, regizorul taiwanez Ang Lee o alege pentru rolul Marianne Dashwood în filmul „Sense And Sensebility”, transpunere a romanului omonim al lui Jane Austen, obţinând la vârsta de 19 ani prima candidatură pentru Oscar la categoria cea mai bună actriţă în rol secundar. În 1996, apare în „Jude”, regizat de Michael Winterbottom, o transpunere după romanul lui Thomas Hardy, iar în acelaşi an, Kenneth Branagh îi oferă rolul Ofeliei din „Hamlet”, transpunere pentru marele ecran a piesei shakespeariene.

A continuat să joace interpretând femei inteligente, senzuale şi libere cu care a explorat punctele cele mai ascunse ale sufletului, dar, totodată, decide de a refuza mare parte din rolurile care îi erau propuse şi acceptă în schimb un rol într-un film independent cu buget redus, „Un tren pentru Marrakech”, după semi-autobiografia povestită de Esther Freud şi regizat de Gillies MacKinnon. Acolo îl întâlneşte pe Jim Threapleton, cu care se va căsători în 1998. În 1999, obţine un remarcabil succes în pelicula „Holy Smoke”, regizată de neozeelandeza Jane Campion. În acelaşi an, străluceşte din nou în „Quills”, în regia lui Philip Kaufman. În 2001, acceptă roul tinerei Iris Murdoch în pelicula „Iris”, sub bagheta lui Richard Eyre, despre celebra scriitoare şi filosof moartă din cauza maladiei Alzheimer, rol pentru care primeşte a treia candidatură la Oscar pentru rol secundar.

În 2001, începe o relaţie amoroasă cu celebrul regizor Sam Mendes, cu care se căsătoreşte în 2003, în secret, în Caraibe. Un alt succes, în 2003, în pelicula scrisă de Charlie Kaufman şi dirijată de francezul Michel Gondry,

îi aduce o altă candidatură la Oscar, de data această pentru cea mai bună actriţă în rol principal. În 2004, în „Un vis pentru viaţă” al regizorului Marc Forster, apare în rolul Syilviei, alături de Johnny Depp şi Dustin Hoffman. În 2005, face parte din castul peliculei „Romance & Cigarettes”, un musical comic scris şi regizat de John Turturro, alături de James Gandolfini şi Susan Sarandon. În 2006, apare în remake-ul multipremiat „Toţi oamenii regelui”, unde evoluează alături de Sean Penn, Anthony Hopkins, James Gandolfini şi Jude Law, obţinând cea de a cincea candidatură la Premiul Oscar la categoria cea mai bună actriţă protagonistă. În 2007, revine în pelicula „Revolutionary Road”, regizată de soţul său, Sam Mendes, alături de Leonardo DiCaprio. În 2008, este protagonista din „The Reader” de Stephen Daldry, cu Ralph Fiennes, pentru care este recompensată cu diferite distincţii: Premiul Oscar pentru cea mai bună actriţă în rol principal, Golden Globe, pentru cea mai bună actriţă, Premiul BAFTA şi multe altele.

Titanic în 3D, Leo şi Kate, într-unul dintre momentele iconice ale filmului

În 2011, interpetează rolul lui Mildred Pierce, în miniserialul de la HBO, un remake pentru care este răsplătită cu Premiul Emmy şi cu Golden Globe. În acelaşi an face parte din castul „Contagion”, al lui Steven Soderbergh, şi joacă în pelicula lui Roman Polanski, „Carnage”, cu care obţine o candidatură la Golden Globe. În acelaşi an primeşte Premiul César pentru întreaga carieră. În 2013, va fi protagonistă în thrillerul psihologic adaptat de Jason Reitman după romanul „Labor Day” de Joyce Maynard, alături de Josh Brolin. Va urma „Movie 43”, o comedie cu Gerard Butler, povestea unei tinere devenite divă.

Dar Kate Winslet are o întreagă panoplie de premii, bătând astfel recordul stabilit de Bette Davis, mândrindu-se, de altfel, cu cele şase nominalizări la Oscar. Până acum acest record îl mai deţinea numai actriţei Olivia de Haviland.

Criticii de film o compară cu Meryl Streep, dar şi cu Catherine Deneuve.

„Titanicul”, un muzeu pentru a visa

Şi în timpul filmărilor se bea bere irlandeză

Titanicul, construit la Belfast, era nava cea mai frumoasă, cea mai sigură şi cea mai impunătoare. Orgoliul era biletul de vizită pentru Belfast. Era Titanicul lor. În 2 aprilie 1912, nord irlandezii se strânseseră cu miile pentru a saluta acea bijuterie care trebuia să plece de la Southhampton către Franţa şi apoi la New York. Dar nu au mai văzut-o. Călătorind în noapte cu 22 de noduri a fost lovită de un iceberg şi înghiţită în abisuri.

Acum muzeul de avangardă care se reflectă în apă chiar în locul în care transatlanticul a fost construit, într-un sugestiv efect cinematografic, de la înălţime pare o stea care evocă locul de la „White Star Line”, compania unde a fost construit Titanicul.

Titanicul se află acum la intrarea în „Titanic Building”, un loc în care avusese loc un feroce război civil. Şi acum s-a întâmplat miracolul. Mai mult de 300.000 de nord irlandezi din Belfast au un nou Titanic. De asemenea, numai al lor, în timp ce în întreaga lume reexplodează febra titanic maniei. Regizorul James Cameron repropune în versiune 3D pelicula sa, care a strâns peste un miliard opt sute de mii încasări, cu o mare premieră ce a avut loc la Londra. Dar Belfast îşi descoperă anticele splendori. Acum, cu trei clădiri din blocuri de ciment, preluând forma a trei prove, acoperite de 3.000 de panouri de aluminiu tridimensionale, muzeul a fost gândit astfel de arhitectul englez Eric Khune, care l-a conceput cu nouă galerii distribuite pe 14.000 de metri pătraţi care te fac să trăieşti luxul navei şi conduc vizitatorii în cabine şi în saloane pentru a trăi ceea ce a fost odată viaţa la bord până la agonia din ultimele momente. Şi totul în acordul muzicii.

Un exemplu de arhitectură a noului muzeu din Belfast, cu cafenele, restaurante şi magazine

Mare sărbătoare la Belfast şi la „Grand Opera House”, pentru premiera „Titanic the Musical” şi a unui imens parc intituat de asemenea „Titanic”. Peste 120 de milioane de euro (100 de milioane de lire sterline), din care 60 de milioane au ieşit din portofelul privaţilor, de parcă nu ar fi existat nicio criză. Muzeul este un simbol al Belfastului care uneşte comunitatea. Se speră că va deveni un Guggenheim care să relanseze oraşul, să atragă mii de turişti pentru că „Titanic este acum din nou iubit şi recheamă curajul şi eroismul. Dar şi rugăciunile”. Acest muzeu a fost sponsorizat de toată lumea. Atât de unioniştii protestanţi, cât şi monarhicii fideli Coroanei, atât de republicanii catolici, cât şi de cei născuţi din cenuşa IRA, de dreapta şi de stânga, dând naştere unui muzeu considerat ca o mică metropolă modernă care se proiectează în viitor.

Scufundarea Titanicului

Este un simbol al reconcilierii. A căzut Zidul Berlinului, dar nu şi cel al Belfastului. Acum va dispărea vechiul Belfast, cu barierele urii şi se va ridfica un nou Belfast al Păcii.

Este un naufragiu care fascinează şi astăzi prin misterul său, nu numai pentru tragedie, dar şi pentru presupusul blestem legat de incident. Teoriile spun că icebergul care a provocat această coliziune s-ar fi rupt potrivit unei ipoteze. din cauza unei maree excepţionale, provocate de lună. Se pare că Titanicul ar fi navigat într-o zonă cu o combinaţie rară de condiţii atmosferice care au fost în cele din urmă răspunzătoare de derutarea marinarilor.

Titanicul, oraşul plutitor, se scufunda în sunetul muzicii. E la nave va…