Rep. Moldova: declarații de dragoste prezidențiale pentru România 

Maia Sandu afirmă clar că ar vota pentru unirea cu România, dar mizează pe aderarea la UE ca obiectiv principal pentru Republica Moldova

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, într-un interviu cu doi cunoscuţi jurnalişti britanici, că ar vota „DA” în cazul unui eventual referendum privind unirea cu România, relatează ZiarulNațional.md.

În discuţia cu jurnaliştii Rory Stewart şi Alastair Campbell, realizatorii celui mai urmărit podcast politic din Marea Britanie, „The Rest Is Politics: Leading”, Maia Sandu a vorbit timp de aproximativ o oră, în limba engleză, despre situaţia politică din Republica Moldova şi din regiune. Interviul a avut loc la Chişinău, în sediul Preşedinţiei.

Maia Sandu a povestit cum a decurs copilăria sa în fosta URSS, din care atunci făcea parte şi Republica Moldova. Ea a subliniat că nu îi place ca ţara sa să fie prezentată drept „fostă republică sovietică”. Preşedinta le-a relatat jurnaliştilor cum, în perioada sovietică, mama sa, care era profesoară, era obligată să participe periodic la reuniuni de susţinere a regimului.

Ambasadorul R. Moldova la București, Victor Chirilă: Idealul Unirii cu România este unul firesc, moral și istoric legitim și nu este anti-Republica Moldova

Idealul Unirii cu România este unul firesc, moral și istoric legitim pentru basarabenii/moldovenii/românii din R. Moldova și așa va fi cât va exista etos românesc, cât se va vorbi românește pe malul stâng al Prutului, a transmis ambasadorul Republicii Moldova în România, Victor Chirilă, într-o postare pe Facebook, citat de Radio Moldova.

„Idealul Unirii cu România nu este anti-Republica Moldova, el este anti-imperialist. Anume fiind animați de acest ideal la 31 august 1989 ne-am recâștigat dreptul să vorbim românește, am obținut/declarat independența R. Moldova, am rezistat în fața cazacilor și armatei ruse de ocupație din regiunea transnistreană, iar astăzi ne bucurăm de libertate și democrație.

Idealul Unirii cu România este sinonim cu revenirea în lumea civilizației occidentale, a democrației, libertății și demnității umane, este chintesența integrarii noastre în Uniunea Europeană, unde firesc ne vom regăsi împreună cu România.

Dodon, după ce Maia Sandu a spus că ar vota unirea cu România: „Nu de dragul unui ideal, ci cu gândul la propriul viitor”

Igor Dodon, deputat și lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), a venit cu critici la adresa președintei Maia Sandu, după ce aceasta și-a exprimat susținerea pentru unirea Republicii Moldova cu România, relatează Newsmaker.md. Dodon, care s-a pronunțat în repetate rânduri împotriva unirii de-a lungul timpului, susține că sprijinul șefei statului ar fi motivat de ambiții politice, nu de convingeri autentice.

„Maia Sandu într-adevăr ar vota unirea cu România, și cât mai repede posibil, din cel puțin două motive. În primul rând, cu speranța că se va realiza visul ei de a deveni președinta noii țări românești. Ea crede că românii sunt naivi și o vor accepta. În al doilea rând, ar vota unirea numai să nu mai existe un alt președinte al Republicii Moldova după ea. Ea să fie ultima. Să se termine istoria statului moldovenesc odată cu ea. Maia Sandu va vota unirea nu de dragul unui ideal, ci din iubirea egoistă de sine. Și cu gândul la propriul viitor”, a scris Igor Dodon pe rețelele de socializare.

Socialiștii și comuniștii cer demisia Maiei Sandu după declarația sa legată de unirea RM cu România

Formațiunile pro-ruse, socialiştii (PSRM) și comuniștii (PCRM) cer demisia preşedintei Maia Sandu după ce șefa statului a declarat recent în cadrul unui podcast că ar vota pentru reunirea cu România dacă s-ar organiza un referendum pe această temă, relatează TVR Moldova.

„Declarația președintei ilegitime Maia Sandu privind disponibilitatea de a vota pentru lichidarea Republicii Moldova și absorbția acesteia de către România nu este o opinie personală și nicio speculație abstractă, ci un act deschis de trădare politică îndreptat împotriva statalității moldovenești, a Constituției, suveranității și neutralității țării”, se arată într-un comunicat al PSRM.

Prin urmare, susţin socialiştii, Maia Sandu „trebuie să demisioneze imediat, deoarece fiecare zi a preşedinţiei sale reprezintă o ameninţare la adresa existenţei Republicii Moldova ca stat independent”.

„Deosebit de cinic și periculos este faptul că asemenea declarații provin de la o persoană care ocupă temporar funcția de președinte al Republicii Moldova. Potrivit Constituției, președintele este garantul suveranității și independenței statului. Maia Sandu, dimpotrivă, utilizează funcția supremă în stat ca tribună pentru promovarea proiectului unionist și a dictatului extern, subminând bazele statalității moldovenești”, se mai arată în comunicatul socialiștilor.

De unde a pornit falsul despre „izolarea totală” a regiunii transnistrene

Informațiile apărute în presa ucraineană și preluate de unele portaluri din Republica Moldova despre o presupusă „blocadă completă” a regiunii transnistrene, instituită de Republica Moldova și Ucraina începând cu 1 ianuarie, sunt false și nu corespund realității din teren, relatează ZonadeSecuritate.

Narațiunea a pornit de la un articol publicat de Euromaidan Press, preluat ulterior de mai multe portaluri din Republica Moldova, care susțin că Chișinăul și Kievul ar fi închis rutele de aprovizionare, ar fi introdus controale stricte de frontieră și ar fi limitat complet circulația persoanelor și a mărfurilor din regiune, pentru a izola astfel Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR), aflat ilegal în regiunea transnistreană.

Frontiera nu a fost „închisă” la 1 ianuarie 2026

În realitate, frontiera Ucrainei pe segmentul regiunii transnistrene este închisă încă din 28 februarie 2022, imediat după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei. Prin urmare, la 1 ianuarie nu putea fi instituită nicio măsură nouă de acest tip.

Alegerile din Găgăuzia: buget aprobat, dar fără bază legală clară. De ce soarta scrutinului din 22 martie rămâne incertă

Deși deputații Adunării Populare (AP) a Găgăuziei au aprobat luni, 12 ianuarie, bugetele necesare pentru organizarea alegerilor, desfășurarea scrutinului din 22 martie rămâne sub semnul întrebării, relatează Moldova 1. Problema nu mai este una financiară, ci una juridică și instituțională, iar întrebarea principală este acum cine are, de fapt, dreptul legal să organizeze alegerile pentru AP și să le valideze.

Deputații Adunarea Populară a Găgăuziei au aprobat, în ședința din 12 ianuarie, alocarea a 4.3 milioane de lei pentru organizarea primului tur al alegerilor și 1.7 milioane de lei pentru activitatea organului electoral al Găgăuziei în anul 2026. Pentru această hotărâre au votat 22 de deputați, iar unul s-a abținut.

Mandatul precedentei Adunări Populare a expirat pe 16 noiembrie 2025, iar actuala componență funcționează cu competențe limitate. Potrivit legii, deputații pot adopta doar hotărâri, nu și legi, inclusiv modificări ale Codului electoral al Găgăuziei.

În lipsa unor modificări legislative, organizarea alegerilor se bazează pe norme contestate de Cancelaria de Stat în instanță, iar întregul proces riscă să fie anulat.

Adjunctul bașcanului Găgăuziei, oprit de două ori să intre în România. A dat în judecată Poliția de Frontieră Iași

Bulgaro-moldoveanul Victor Petrov, un politician pro-rus din Republica Moldova, a dat în judecată Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași după ce, în martie 2025, i s-a refuzat intrarea în România. Motivul invocat de polițiști este prezența lui Petrov pe o listă de persoane sancționate de Uniunea Europeană pentru că au ca intenție destabilizarea Republicii Moldova, relatează Radio Chișinău.

„Prin subminarea procesului politic democratic și destabilizarea ordinii constituționale, Victor Petrov sprijină acțiunile și politicile care subminează și amenință democrația, statul de drept și stabilitatea în Republica Moldova”, se arată într-o decizie din februarie 2024 a Consiliului European care i-a interzis accesul în țările din Uniune.

Înainte de a se judeca cu Inspectoratul de Frontieră Iași, Petrov a făcut același lucru și cu Inspectoratul similar din Giurgiu, pe unde a încercat, de asemenea, să ajungă în România după ce a fost pus pe lista de sancțiuni.

Pe 22 februarie 2024, Consiliul European a decis includerea lui Victor Petrov (50 de ani) pe lista persoanelor care au interdicție de a intra în țările din Uniunea Europeană.

Dosarul Kuliok: Candu, Plahotniuc și Iaralov, nume grele în lista de martori acceptată de magistrați

Completul de judecată care examinează dosarul „Kuliok”/ „Sacoșa” a acceptat, luni, o listă de martori care include nume grele, precum Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov, Andrian Candu și Pavel Filip ș.a. De asemenea, magistrații au anunțat că au acceptat probele procurorilor și avocaților și se vor pronunța asupra lor după ce le vor examina, relatează TVR Moldova.

„Analizând lista probelor din partea acuzării, poziția procurorilor și a avocaților, completul de judecată i-a acceptat în calitate de martori pe Iurie Reniță, Vladimir Cebotari, Andrei Neguța, Dumitru Diacov, Andrian Candu, Adrian Albu, Lilian Carp, Andrei Harghel, Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov și Pavel Filip”, a anunțat completul de judecată în ședința din 12 ianuarie.

De asemenea, instanța a acceptat probele incluse în volumele prezentate în instanță de procurori cu tot rechizitoriul. „Cu referire la probele suplimentare prezentate de partea acuzării în ședința de judecată din 10 decembrie 2025, se anexează la materialele de cauze penale. Instanța își va expune decizia după cercetarea tuturor probelor”, au precizat magistrații.