Mai mulți funcționari din fruntea unor instituții „strategice” ale statului au renunțat la fotolii. Vechea echipă a Procuraturii Anticorupție a făcut un pas în „umbră”, sub presiunea unei eventuale comasări a procuraturilor specializate. După valul de demisii din sistemul judecătoresc în 2024, alți 11 magistrați au renunțat la robă, invocând în special motive personale, deși un factor „catalizator” a fost evaluarea externă. În aceeași situație s-au pomenit și 17 procurori. Pe fundalul scandalului de corupție de la vamă, fostul șef al Serviciului este retras din funcția pe care o deținea de un an și propulsat în alta. Și la vârful administrației UTA Găgăuzia au avut loc schimbări, cerute și așteptate de mai multă vreme la Chișinău. Deși majoritatea demisionarilor au plecat englezește, renunțarea la funcții s-a produs, în unele cazuri, în circumstanțe nu tocmai univoce.
Veronica Dragalin și-a anunțat demisia în luna februarie 2025, după ce plecarea sa a fost cerută de premierul din acea perioadă, Dorin Recean, dar și pe fundalul unor critici venite din partea președintei Maia Sandu. Punctul de fierbere, totuși, a fost atins în momentul în care parlamentarii erau cu mâna pe butoane, pentru a vota proiectul de lege care prevede comasarea PA și PCCOCS. Dragalin a anunțat că renunță la funcție pe pagina sa de socializare, invocând o „amenințare gravă”.
2025 – Experți: Anul în care Republica Moldova a fost pusă la încercare
Anul 2025 în Republica Moldova a fost unul al „deciziilor sub presiune”, cu efecte cumulative care vor defini direcția țării și în 2026, potrivit experților de la Chișinău, relatează Moldova 1. De la dosare de mare rezonanță și condamnări pentru corupție politică la un nivel de trai marcat de stabilizare fragilă, de la reconfigurări geopolitice majore până la încercări în parcursul european, anul 2025 a fost un veritabil „test” pentru instituții și societate.
Pentru Republica Moldova, 2025 a reprezentat un punct de cotitură, marcat de o succesiune de crize, decizii strategice și confruntări politice care au pus în joc nu doar stabilitatea guvernării, ci însăși direcția geopolitică a statului. Opinia aparține analistului politic și expertului în spațiul Mării Negre, Mihai Isac, care afirmă că țara noastră a trecut în acest an „un test de rezistență complex, economic, energetic și instituțional”.
Maia Sandu cere ca mai mulți judecători să fie supuși vettingului, iar persoanele condamnate să fie împiedicate să fugă din țară
Președinta Maia Sandu a cerut, pe 30 decembrie, Parlamentului, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și altor autorități responsabile să revizuiască mecanismul de vetting, astfel încât să fie lărgită categoria de judecători care să fie supuși evaluării externe extraordinare, relatează Europa Liberă.
Cu o zi mai devreme, la ultima ședință plenară din 2025, Parlamentul a aprobat o lege care prevede că prin vetting vor trece și judecătorii din Colegiul specializat anticorupție, care urmează să fie format pe lângă Judecătoria Chișinău.
Menită să curețe sistemul de persoane compromise, evaluarea externă a integrității financiare și etice (vetting) a vizat la prima etapă magistrații de la Curtea Supremă de Justiție, iar apoi s-a extins către Curțile de Apel și către judecătorii din instanțele de fond care au deținut sau dețin funcții de conducere.
Moldovenii vor economisi mai mult de 180 milioane de euro anual datorită „Roaming ca acasă”. Cum a reușit R. Moldova să primească acest statut
Începând cu 1 ianuarie 2026, R. Moldova și Ucraina vor fi primele state candidate la aderarea la Uniunea Europeană care vor deveni membri cu drepturi depline al spațiului „Roaming ca acasă”, relatează ZDG.md. Asta înseamnadă că toate tarifele de roaming vor fi eliminate (date, text, apeluri) dintre țările membre UE, plus Norvegia, Islanda și Liechtenstein și R. Moldova. Cătălina Plinschi, ex-secretara de Stat, spune pentru „Inițiativa Europeană” că, conform estimărilor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), moldovenii vor economisi mai mult de 180 milioane de euro anual datorită „Roaming ca acasă”.
Maia Sandu: Regiunea transnistreană este folosită tot mai des de persoanele condamnate pentru a se eschiva de la ispășirea pedepsei
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează că regiunea transnistreană este folosită tot mai des de persoanele condamnate pentru a se eschiva de la ispășirea pedepsei, relatează RFI.ro. ”Procedurile de dare în căutare a persoanei condamnate sunt ineficiente, pentru că presupun termeni care pun în pericol posibilitatea de a localiza persoana și astfel, se pierde șansa ca aceasta să fie adusă în fața justiției să se facă dreptate”, declară șefa statului, care a cerut, totodată, măsuri legislative urgente, inclusiv simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei condamnate. De asemenea, președinta Sandu a cerut măsuri pentru extinderea și revizuirea mecanismului de evaluare externă extraordinară a judecătorilor.
„O problemă urmărită și discutată pe larg în societate în aceste zile este legată de persoanele care își așteaptă sentința, dar părăsesc teritoriul controlat de autoritățile constituționale înainte de pronunțarea acesteia. Regiunea transnistreană este folosită tot mai des pentru eschivarea de la ispășirea pedepsei. Și procedurile de dare în căutare a persoanei condamnate sunt ineficiente, pentru că presupun termeni care pun în pericol posibilitatea de a localiza persoana și astfel, se pierde șansa ca aceasta să fie adusă în fața justiției să se facă dreptate”, a declarat, marți, președinta Maia Sandu, într-un briefing privind domeniul justiției.
Autostrada Unirii ajunge în Republica Moldova: România începe construcția primilor kilometri
„Ultimul tronson al Autostrăzii Unirii A8 intră în licitație”, a anunțat secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma. Proiectul va beneficia de finanțare din fondurile militare SAFE și, ca element transfrontalier, va implica și construcția a unei bucăți de autostradă și pe teritoriul Republicii Moldova, devenind astfel prima bucată de șosea de mare viteză din țara vecină, relatează TVRMoldova.
„Finalul acestui an ne aduce o veste excelentă pentru Autostrada Unirii A8. Compania Națională de Investiții Rutiere a lansat astăzi licitația pentru proiectarea și execuția Tronsonului 4 Târgu Neamț – Iași – Ungheni, ultimii 15,5 kilometri ai autostrăzii, la granița cu Republica Moldova. Întregul proiect A8 de la Moțca la Ungheni va fi finanțat prin Programul SAFE – Security Action for Europe”, a anunțat marți secretarul de stat Horațiu Cosma.
ajutoare mai aveti nevoie de la poporul roman, fara a vorbi romaneste ci eventual moldoveneste, ukraineana si rusa, pt ca nu stiu ce limba slava vorbesc bursierii din R Moldova romana le cade rau cand sunt numai intre ei, dar statul roman de 25 sau 30 de ani cheltuieste bani pt pregatirea lor mai mult decat pt proprii locuitori ai Romaniei…
Bravo Maia ! Ei au reusit sa mai disloce caracatita de tot felul. La noi…..slabe sperante. Ce e mai grav, ai nostri nici nu gasesc ca fiind o necesitate de urgenta majora. Nu vad nimic anormal, nu vad coruptia ilegalitatile pe banda rulanta, caracatitele, nimic! Sunt de-ai lor. Ei sunt de-acolo, din acel film!