Revista de pericole majore

Cum mii de soldaţi americani încep să se întoarcă din zonele de război, pot apărea consecinţe neaşteptate. Faptul că au servit termene multiple pe front, corelat cu un tratament neadecvat la întoarcere, îi face să nu se mai poată adapta la viaţa „normală” mai ales în timp de recesiune economică. Mulţi sfârşesc în stradă fără un acoperiş stabil. Consensul general printre veterani e că s-ar duce înapoi dacă ar mai avea posibilitatea.

În Statele Unite s-a creat o nouă „problema musulmană” prin lansarea unei dezbateri despre construirea unei moschei lângă Ground Zero (locul pe care au fost cele două turnuri). Privind la rece o astfel de discuţie părea o utopie, mai ales că primarul New York-ului e descendent evreu, dar având în vedere că trebuie creat un nou curent de opinie anti-islamic şi eventual pro-Israel pentru a face publicul american să înghită mai uşor pastila unui nou război alături de Israel, lucrurile încep să prindă contur.

În iunie 2009, lângă Toulon, Franţa, USA, Marea Britanie şi Germania au făcut un exerciţiu comun de simulare a unui atac maritim cu suport aerian asupra unor ţinte terestre iraniene.

Portavionul folosit de americani (USS Harry S Truman) şi fregata Hessen folosită de nemţi ancorează acum în Golful Oman în apropiere de strategica Strâmtoare Hormuz.

Printre altele, a mai atras atenţia elicopterul israelian Yasur CH-53 căzut în Carpaţii româneşti în iulie 2010. Secretul cu care a fost tratată operaţiunea – declarată de „salvare” – a determinat observatorii să creadă că de fapt acolo se desfăşura un exerciţiu militar de antrenament de tipul „loveste şi pleacă” în condiţii muntoase similare cu cele în care Iranul îşi ascunde tunelurile săpate spre facilităţile nucleare.

1 august 2010, Reza Baruni, părintele proiectului militar iranian UAV (vehicule aeriene fără pilot), a murit în urma unor explozii în vila sa păzită. Rapoarte secrete spun că explozivul plantat în cel puţin 3 colţuri ale clădirii a fost detonat simultan pentru a face acoperişul să cadă pe ocupanţi.

În aceeaşi zi, 3 UAV neidentificate au lovit clădirea reactorului nuclear de la Bushehr, Iran, speriind localnicii, care erau siguri că sunt sub atac american sau israelian. Reactorul de la Bushehr e considerat un proiect civil, dar datorită clădirilor adiacente şi a tipului de plutoniu produs se poate crede că poate fi folosit şi în scopuri militare.

La începutul lui august, înalţi oficiali israelieni au cerut intervenţia Washingtonului în clarificarea informaţiilor secrete cum că Moscova, după numeroase întârzieri, a decis să activeze reactorul nuclear de la Bushehr.

Casa Albă a primit asigurări telefonice că preşedintele Dmitri Medvedev şi prim-ministrul Vladimir Putin îşi vor respecta promisiunea făcută preşedintelui Barack Obama că reactorul construit de ruşi nu va funcţiona anul acesta.

Rusia plasează bateriile antirachete S-300 în Abhazia sub pretextul de a întări apărarea republicilor separatiste împotriva Georgiei. Acestea au de asemenea posibilitatea de a doborî avioane sau rachete care ar putea zbura deasupra Iranului.

Se crede că Rusia a plasat acestea ca o contra-măsură la Flota a 6-a americană prezentă în Mediterană şi Marea Neagră şi împotriva bazelor aeriene de la Mihail Kogălniceanu şi Bezmer, Bulgaria.

Anunţul lui Vladimir Putin din 11 august, că Rusia va începe să alimenteze reactorul nuclear construit în Iran, în 10 zile a generat o schimbare majoră în exprimările oficiale ale USA şi Israel. Pe 15 august, Putin anunţa ceremonial că-l însărcinează pe Serghei Kirienko, şeful Rosatom, cu misiunea de a alimenta şi activa reactorul în cauză începând cu 21 august 2010.

Potrivit opiniei observatorilor pro-Israel, s-a atins un punct fără întoarcere şi urgentau că Israelul are doar câteva zile la dispoziţie să lovească şi distrugă instalaţia înainte de a deveni radioactivă aşa cum a făcut în trecut cu cele din Irak (1981) şi Siria (2007).

Surse militare raportează intense pregătiri militare în Teheran şi Damasc.

19 august – prim-ministrul sirian Naji al-Otari a ordonat miniştrilor săi în frunte cu şeful securităţii şi al serviciilor de urgenţă să fie gata de război.

După ce Casa Albă a anunţat întâlnirea faţă în faţă din 2 septembrie între demnitarii israelieni şi cei palestinieni, surse apropiate liderului Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, l-au auzit spunând că nu vor avea loc nici un fel de negocieri deoarece se pregăteşte o surpriză militară în Orientul Mijlociu.

21 august – şeful Gărzii Revoluţionare iraniene, gen. Mohamed Ali Jafari, împreună cu comandantul Brigăzilor Al Qods din Liban, Irak şi Teritoriile Palestiniene, au fost într-o vizită secretă în Damasc, unde au discutat cu preşedintele sirian Bashar Assad. Punctele din agendă au fost:

1. Rolul jucat de Siria şi Hezbollah în cazul în care Iranul ripostează la un posibil atac israelian ori american asupra siturilor nucleare iraniene.

2. Repercusiunile probabile după eventuala decizie a Iranului de a folosi Hezbollah sau alte grupuri teroriste să lovească preventiv Israelul.

3. În ce fel poate Siria să influenţeze şi să descurajeze Arabia Saudită şi alte ţări arabe din Golf în a suporta un atac americano-israelian asupra Iranului.

Se pare că de data asta Israelul a fost prins pe picior greşit şi toată politica sa externă bazată pe puterea militară americană pare un fiasco. Premierul Netaniahu trebuie să cedeze în negocierile cu palestinienii în mai mai multe puncte printre care şi demlitarizarea zonelor cedate palestinienilor, unde poliţia ar avea voie să poarte numai arme de mână.

În Septembrie au apărut informaţii cum că SUA sunt în negocieri cu Arabia Saudită să relocheze Al Qaeda şi Osama bin Laden din Afganistan şi Pakistan într-o altă locaţie, eliberând astfel calea liderului taliban, Mulahul Omar, să negocieze împărţirea puterii cu guvernul actual din Afganistan şi terminarea războiului. Imediat după alegerile din Afganistan se pare că guvernul a şi fost abordat de emisari talibani.

Scurgeri de informaţii în presa de luni, 20 septembrie, susţin că Statele Unite au început un război cibernetic clandestin împotriva Iranului şi că Israelul a oferit unităţile de elită cibernetice în acest scop. Aceste surse dezvăluie că Israelul are astfel de unităţi speciale care efectuează genul acesta de operaţiuni de ceva timp. Cu trei ani în urmă, de exemplu, Cyber Raiders au jucat un rol important în distrugerea reactorului de plutoniu construit de Coreea de Nord în A-Zur în nordul Siriei.

Luni, 20 septembrie, de asemenea, Christian Science Monitor şi mai multe reviste americane tehnice fac dezvăluiri despre un virus nou, denumit Stuxnet, capabil să atace şi să reprogrameze serverele de proiecte mari, cum ar fi centralele electrice şi reactoare nucleare tintind Simens PLC (Programmable Logic Controllers).
Toate rapoartele au convenit asupra a trei puncte:
1. Stuxnet este piesa cea mai avansată şi periculoasă de Malware concepută până în prezent.
2. Experţii nu cred că hackerii privaţi sau individuali sunt capabili să producă acest virus. Pare produs de o echipă formată din 5 până la 10 oameni.

3. Deşi Stuxnet a fost identificat cu patru luni în urmă, 60% din serverele cunoscute că au fost afectate se află în Iran. Semnătura virusului merge până în 3 februarie 2010.

Unii specialişti în securitate informatică speculează că virusul a fost inventat special pentru a ţinti parte a infrastructurii nucleare iraniene, fie centrala nucleară Bushehr activată în ultima lună sau centrifuga din Natanz. Sunt speculaţii care spun că virusul a fost introdus în sistemele industriale de contractorii ruşi care aveau deja laptopurile infectate (cu sau fără ştiinţă!).
Surse nucleare ONU raportează o încetinire în procesul de prelucrare şi îmbogăţirea a uraniului în Iran din cauza unor probleme tehnice care au scos un număr mare de centrifuge nucleare din funcţiune şi pe care tehnicienii au fost în imposibilitatea de a le repara. Se estimează că numai la Natanz, 3.000 de centrifuge au fost oprite.
Mahmoud Alyaee, secretar-general al centrului de informatica, inclusiv al sistemelor de control al instalaţiilor nucleare, a confirmat sâmbătă, 25 Septembrie, că 30.000 de computere care aparţin unităţilor clasificate industriale au fost infectate de virusul Stuxnet. Oficialul iranian a spus că Stuxnet a fost proiectat pentru a lovi sistemele de control industrial în Iran şi a efectua transfer de date clasificate în străinătate.
Şeful departamentului de război cibernetic al Pentagonului, viceamiralul Bernard McCullough, a declarat joi, 22 septembrie, că Stuxnet are capacităţi nemaivăzute. Într-un briefing al Forţelor Armate către Comitetul Congresului SUA, el a mărturisit că virusul e considerat ca fiind piesa cea mai avansată şi sofisticată de Malware produsă până în prezent.
Potrivit lui Alyaee, virusul a început să atace sistemele industriale iraniene in urmă cu două luni. Nu există nici o îndoială că Iranul a fost victima unui atac cibernetic terrorist cu care experţii în informatică nu au reuşit până acum să lupte cu succes. Stuxnet este suficient de puternic pentru a schimba un mediu întreg, a spus el fără a elabora. Nu numai ca le-a preluat controlul asupra sistemelor automate industriale – PLC si SCADA ascunzind blocuri din programme si modificind date critice pentru siguranta procesului, dar le-a cautat informaţii clasificate şi a transferat datele în străinătate.
Aceasta a fost prima data cand un oficial iranian a explicat modul în care Statele Unite şi agenţiile de informaţii din Israel au fost în stare să ţină ritmul pas cu pas cu progresele realizate în programul nuclear al Iranului. Până în prezent, Teheranul a atribuit scurgerile de informaţii faptului ca occidentalii ar folosi agenti de origine iraniana.
Iranul a insistat, din nou, luni, 27 septembrie ca e sub atac terrorist cybernetic pe scară largă. Agenţia oficială de ştiri IRNA a citat pe Hamid Alipour, şef adjunct al guvernului Iranian pe probleme de IT, spunand ca vierme informatic Stuxnet „face mutaţii şi haos în continuare in echipamente industriale computerizate.”
„Viermele spion Stuxnet a fost creat în conformitate cu războiul electronic al Occidentului împotriva Iranului „, a spus Mahmoud Liaii, director IT al ministerului Minelor si Industriilor.

Surse iraniene şi de inteligenţă raportează că aceste declaraţii pregătesc terenul pentru Teheran să meargă dincolo de a condamna statele sau organismele de informaţii care au sponsorizat acest atac cibernetic asupra infrastructurilor iranianiene şi a recurge la represalii militare împotriva lor. Iranul acţionează astfel în rolul de victimă a unei agresiuni teroriste neprovocate

În concluzie, deşi omul de rând nu are nici un cuvânt de spus, e bine să fim pregătiţi sufleteşte pentru un nou război, de data asta mondial – între creştini, care vor lupta să apere interesele Israelului şi musulmani. Ambiţiile militare, rivalitatea cu India şi apetitul crescut pentru petrolul musulman vor atrage şi China în război mai devreme sau mai târziu.