„Revoluţie în realism”, la Londra

27 de filme, 74 de evenimente şi 68 de zile de film românesc. În vreme ce filmele româneşti cele mai recente sunt primite cu elogii la actuala ediţie a Festivalului de la Cannes, iar cineaştii români strălucesc din nou pe Croazetă, la Londra se lansează cel mai mare proiect dedicat cinematografiei româneşti realizat vreodată în […]

„Revoluţie în realism”, la Londra

27 de filme, 74 de evenimente şi 68 de zile de film românesc. În vreme ce filmele româneşti cele mai recente sunt primite cu elogii la actuala ediţie a Festivalului de la Cannes, iar cineaştii români strălucesc din nou pe Croazetă, la Londra se lansează cel mai mare proiect dedicat cinematografiei româneşti realizat vreodată în […]

27 de filme, 74 de evenimente şi 68 de zile de film românesc. În vreme ce filmele româneşti cele mai recente sunt primite cu elogii la actuala ediţie a Festivalului de la Cannes, iar cineaştii români strălucesc din nou pe Croazetă, la Londra se lansează cel mai mare proiect dedicat cinematografiei româneşti realizat vreodată în Marea Britanie.

Răzvan Vasilescu în California Dreamin’

Intitulat Revoluţie în realism şi pregătit de Institutul Cultural Român din Londra în parteneriat cu British Film Institute (BFI), cu sprijinul mai multor instituţii şi organizaţii publice şi private, programul se va desfăşura timp de două luni şi va cuprinde peste 70 de evenimente – în principal proiecţii de film, dar şi întâlniri cu cineaşti, dezbateri, conferinţe şi expoziţii. Proiectul este menit să pună în valoare, în primul rând, extraordinara creativitate şi originalitate a „noului cinema românesc”, dar fără a pierde din vedere relaţia dintre filmele generaţiei tinere şi capodoperele deceniilor anterioare. Ca atare, retrospectiva de la BFI Southbank e precedată de câteva proiecţii ale unor filme-reper pentru tradiţia noastră cinematografică, prezentate în cadrul Cinematecii româneşti de la ICR Londra.

Francesca în regia lui Bobby Păunescu

Printre invitaţii speciali ai programului se numără cunoscuţi regizori, actori, scenarişti, critici, compozitori şi artişti vizuali. De-a lungul celor peste şaizeci de zile de film românesc, se vor întâlni cu cinefilii britanici Teodor Corban, Marian Crişan, Anca Damian, Silviu Gheţie, Tudor Giurgiu, Andrei Gorzo, Radu Jude, Florin Lăzărescu, Cristian Lolea, Ana Lungu, Anamaria Marinca, Radu Muntean, Dominique Nasta, Bobby Păunescu şi Cristi Puiu. Interlocutorii britanici ai invitaţilor români vor fi influenţii critici şi curatori de film Geoff Andrew şi Nick Roddick.

Autoportretul unei fete cuminţi

Pentru a sublinia câteva dintre antecedentele creative ale aşa-numitului Nou Val românesc, proiectul debutează cu o serie găzduită de Cinemateca românească, program permanent al ICR Londra lansat în anul 2010, incluzând opere ale unor regizori citaţi adesea drept surse de inspiraţie sau referinţe ale tinerilor cineaşti. În perioada 12-31 mai, în sala de proiecţii a Institutului se derulează secţiunea Precursorii, din care fac parte peliculele Concurs (1982), în regia lui Dan Piţa, Reconstituirea (1968), în regia lui Lucian Pintilie, Secvenţe (1982), în regia lui Alexandru Tatos, şi È pericoloso sporgersi (1993), în regia lui Nae Caranfil.

Moartea domnului Lăzărescu

La BFI Southbank, proiecţiile cu creaţii definitorii ale cinematografiei româneşti contemporane încep în data de 2 iunie. De-a lungul întregii luni, în sălile British Film Institute, vor putea fi văzute sau revăzute multe dintre cele mai premiate pelicule din ultimii ani: Marfa şi banii (r. Cristi Puiu, 2001), Aferim! (r. Radu Jude, 2015), A fost sau n-a fost? (r. Corneliu Porumboiu, 2006), După dealuri (r. Cristian Mungiu, 2012), De ce eu? (r. Tudor Giurgiu, 2015), Eu când vreau să fluier, fluier (r. Florin Șerban, 2010), Moartea domnului Lăzărescu (r. Cristi Puiu, 2005), 4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile (r. Cristian Mungiu, 2007), Aurora (r. Cristi Puiu, 2010), Hârtia va fi albastră (r. Radu Muntean, 2006), Trois exercices d’interprétation (r. Cristi Puiu, 2013), Felicia, înainte de toate (r. Melissa de Raaf şi Răzvan Rădulescu, 2009), Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu (r. Andrei Ujică, 2010), Crulic – Drumul spre dincolo (r. Anca Damian, 2011), Poziţia copilului (r. Călin Peter Netzer, 2013), Un etaj mai jos (r. Radu Muntean, 2015).

Orizont de Marian Crişan

Programul va include şi două premiere: Orizont de Marian Crişan şi Autoportretul unei fete cuminţi de Ana Lungu, cu participarea celor doi regizori. Pentru a completa această panoramă a filmului românesc acoperind mai bine de un deceniu, între 7 şi 14 iulie ICR Londra va mai prezenta filmele California Dreamin’ (2007), în regia lui Cristian Nemescu, Francesca (2009), în regia lui Bobby Păunescu, şi Domestic (2011), în regia lui Adrian Sitaru.

Pe lângă proiecţiile celor peste 25 de filme, va mai avea loc o serie de evenimente speciale, printre care: o Discuţie despre industria de film din România şi succesul Noului Val – avându-i ca protagonişti pe regizorii Radu Muntean, Anca Damian şi Tudor Giurgiu -, o Dezbatere despre contextul apariţiei „noului cinema românesc” – cu participarea criticilor Andrei Gorzo, Dominique Nasta, Geoff Andrew şi Nick Roddick -, o Conferinţă a lui Geoff Andrew despre realism în cinematografia românească, Expoziţia de fotografie Freeze Frame, semnată de Silviu Gheţie, precum şi sesiuni de întrebări şi răspunsuri cu publicul, la care sunt aşteptaţi regizorii Cristi Puiu, Radu Jude, Marian Crişan, Bobby Păunescu şi Ana Lungu, actorii Anamaria Marinca şi Teodor Corban, scenaristul Florin Lăzărescu şi compozitorul Cristian Lolea.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.