România acceptă tacit invazia migranților

Aproape nu trece zi în care Poliția de Frontieră să nu captureze la granița României grupuri de migranți. Sirieni, pakistanezi, irakieni, marocani, congolezi și alte nații au schimbat ruta către Occident prin țara noastră. Autoritățile fie se fac că nu văd acest lucru, fie acceptă ca România să se transforme într-un pașalâc. Discuțiile sterpe de la CSAT se pare că nu au în vedere un lucru care este evident: migranții au luat în calcul România după ce peste tot li s-au închis porțile.

Mii de persoane au fost prinse de Poliția de Frontieră în încercarea de a trece granița română prin zone de fâșie verde sau chiar pe mare. Primii care sunt puși în fața migranților sunt polițiștii de frontieră. Aceștia, după ce îi rețin, îi audiază, le întocmesc dosar penal pentru trecere frauduloasă a frontierei, după care îi predau Inspectoratului General pentru Imigrări. Poliția de Frontieră a depistat în primele șapte luni ale anului 2.800 de migranți ilegali care au încercat să treacă fraudulos granița. Din aceștia, 1.500 pe sensul de intrare, iar 1.300 la ieșirea din țară. Au fost organizați în 416 grupuri, în care au fost identificați 170 de facilitatori. Unii migranți aleg să solicite statului român acordarea statutului de azil, în speranța că vor avea ocazia să plece către Occident. Alții, foarte puțini, ce-i drept, sunt returnați de unde au venit, nu de unde provin. Deși analizele făcute de autorități indică faptul că, în prezent, România, comparativ cu frontierele altor state UE, nu s-a confruntat cu un aflux masiv de persoane care încearcă să treacă fraudulos graniţa, situaţia a fost şi este atent monitorizată. Pentru a preveni un asalt masiv din partea migranților, mai ales că Ungaria și-a blocat frontiera verde cu un grad înalt de peste doi metri și cu sârmă ghimpată, iar Croația și-a întărit frontiera cu armata, și Poliția de Frontieră Română a luat măsuri.

S-a închis cam totul

Efectivele Poliţiei de Frontieră care îşi desfăşoară în mod curent activitatea în zona de frontieră sunt sprijinite de dispozitive de jandarmi care acţionează zilnic în misiuni de supraveghere a frontierei terestre la granița cu Serbia. Aceste acţiuni au ca scop combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, în mod special a migrației ilegale, echipajele mixte fiind dotate cu echipamente şi autospeciale cu sistem de termoviziune. De asemenea, echipajele de la sol sunt sprijinite de un elicopter din cadrul MAI, care execută misiuni de supraveghere aeriană în zona de competenţă, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte. Măsuri similare de întărire a dispozitivului de supraveghere a frontierei de stat au fost dispuse şi la Marea Neagră: Poliția de Frontieră Română, prin Garda de Coastă, asigură atât patrularea, cât și intervenția pe mare. Alături de polițiștii de frontieră, pe uscat a fost suplimentat numărul polițiștilor și jandarmilor pentru patrulare. De asemenea, pentru gestionarea fenomenului s-a pus accent pe colaborarea cu autorităţile de frontieră din ţările vecine. Astfel, la frontiera cu Serbia, în vederea îmbunătăţirii colaborării dintre cele două state şi gestionării eficiente a fenomenului la graniţa comună, au început misiunile de patrulare în comun de către autorităţile de frontieră dintre cele două ţări. La frontiera cu Ungaria, cooperarea transfrontalieră cu autoritățile ungare este foarte eficientă, în acest sens fiind desfășurate acțiuni comune de prevenire și combatere a migrației ilegale și permanent se desfășoară un schimb operativ de date și informații, în vederea depistării persoanelor care încearcă să treacă ilegal frontiera. De asemenea, la graniţa cu Bulgaria, controlul la frontiera dintre cele două ţări se realizează în comun, fapt pentru care migranţii depistaţi sunt predați autorităților de frontieră bulgare, în baza documentelor bilaterale de colaborare, în vederea continuării cercetărilor.

Azilanții returnați

Când văd Poliția de Frontieră Română, migranții se întorc. „Dacă în 2011, 2012, 2013, când ne vedeau, strigau: «Poliția! Azil!», acum nu mai vor să fie prinși, fiindcă dacă sunt înregistrați ca solicitanți de azil într-un stat și sunt prinși în alt stat, atunci sunt returnați acolo unde au solicitat azil prima dată. Există o convenție Dublin 2 care spune că dacă ai solicitat azil într-o țară din UE, chiar dacă ești găsit în Germania, te întorci în țara în care ai cerut prima dată azil. Și ei au aflat chestia asta, că sunt foarte bine informați. Au mai venit prin 2011, 2012, 2013… au fost peste 500. Erau peste 160 de migranți pe un vapor atunci. România este o rută. O rută pe care o încearcă“, ne-au declarat surse din Poliția de Frontieră. În ceea ce privește returnarea migranților fie în țări de unde provin, fie de unde au venit, ține de Inspectoratul General pentru Imigrări. Regimul de cazare al solicitanților de azil este semideschis, ceea ce le oferă posibilitatea acestora să se deplaseze fără restricții prin România. Nu același lucru se întâmplă în Ungaria, care a schimbat legislația și solicitanții de azil au regim închis. Acest lucru a fost sancționat de UE. Conform informaţiilor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări, în primul semestru al anului 2017 au fost 2.000 de cereri de azil. În aceeaşi perioadă, 230 de persoane au fost îndepărtate sub escortă (motive de trecere ilegală a frontierei de stat, nerespectarea deciziei de returnare).

Iranieni și irakieni la 2 Mai

În zona localității 2 Mai din județul Constanța, pe 9 septembrie, a fost escortat un pescador care transporta ilegal 97 de migranți iranieni și irakieni. Din aceștia, 40 erau bărbați, 21 femei și 36 copii. Alte patru persoane au fost internate în spital pentru enterocolită. Polițiști de frontieră din cadrul Sistemului Integrat de Supraveghere la Marea Neagră au depistat la circa o milă marină de frontiera comună româno-bulgară o ambarcațiune care a fost escortată în Portul Mangalia. Pompierii de la ISU Constanța au instalat două corturi de prim ajutor în Portul Mangalia pentru evaluarea medicală și trierea migranților. Cu o zi înainte a fost interceptată o altă navă. Garda de Coastă turcă a intervenit și a preluat ambarcațiunea. La bord au fost descoperite 120 de persoane care transmiteau mesaje de ajutor.

87 de migranți debarcați la Midia

Garda de Coastă a interceptat săptămâna trecută un pescador cu migranți la Midia, în apropierea țărmului. Pe 3 septembrie, în jurul orei 6.35, polițiști de frontieră din cadrul Sistemului Integrat de Supraveghere la Marea Neagră au detectat un pescador aflat la 14 mile marine est de Midia, în afara apelor teritoriale. Nava nu a răspuns avertismentelor autorităților române și nu a oprit, continuând să se deplaseze spre țărm. Două nave ale Gărzii de Coastă au urmărit ambarcațiunea până în apropierea Portului Midia. Conducătorul vasului urmărit s-a înfipt efectiv în malul românesc, punând în pericol viața migranților. Au fost reținuţi pentru cercetări 87 de migranți ilegali, din care 48 de bărbați, 16 femei și 23 de copii. Șapte călăuze, cetățeni turci, ciprioți și bulgari, au fost arestate.

Irakieni la Mangalia

O ambarcațiune sub pavilion turcesc, pe care se aflau 69 de refugiați irakieni și două călăuze, a fost descoperită în luna august de Garda de Coastă. Migranţii au fost duși la Mangalia. Cele două persoane care conduceau nava erau un cetățean cipriot și unul bulgar, iar dintre migranți, erau 30 de bărbați, 10 femei și 29 de copii.

Frontex în Marea Egee

O navă a Poliției de Frontieră române va păzi timp de patru luni, între 29 august 2017 și 4 ianuarie 2018, frontierele europene ale Mării Egee. Va efectua misiuni individuale de patrulare, supraveghere, căutare și salvare, alături de celelalte ambarcațiuni ale statelor UE. Va înlocui nava MAI 1104, care a fost detașată în Grecia, în cadrul operațiunii comune Frontex Poseidon Sea 2017. Polițiști români au debarcat, transbordat și salvat peste 900 de persoane care se aflau în ambarcațiuni mici, predate apoi autorităților elene.

Iohannis, contrazis de realitate

„România nu face parte din spațiul Schengen. Este păcat, dar, pe de altă parte, dacă nu suntem efectiv în Schengen, ne îngrijim singuri de granițele noastre externe și facem acest lucru foarte bine“, spunea anul trecut președintele Klaus Iohannis pentru Deutsche Welle. El dădea atunci asigurări că România va opri migrația ilegală dinspre Turcia, în cazul în care ne vom confrunta cu o astfel de situație. „Am discutat cu ceilalți vecini de la Marea Neagră despre o posibilă, teoretică rută prin Marea Neagră. Considerăm că este foarte, foarte puțin probabil să se întâmple asta. Marea Neagră nu este ușor abordabilă pentru ambarcațiuni de dimensiuni mici și nu credem că se va întâmpla așa ceva. Dacă totuși vor fi încercări, noi suntem pregătiți să acționăm în așa fel încât să nu se deschidă o rută a Mării Negre“, a mai spus președintele Klaus Iohannis. Numai că evenimentele recente de la frontiera maritimă arată că migranții, forțați de măsurile de protecție a granițelor luate de celelalte țări, iau în considerare din ce în ce mai mult varianta traversării Mării Negre, pentru ca mai apoi să-și continue drumul către Occident.
În 2015, Consiliul Europei a stabilit pentru România o cotă de 6.351 de refugiați care vor fi redistribuiți din alte țări UE. Problema este că la această cifră se adaugă și cei care vin direct în România.

Cifre în creștere

Conform unor informații puse la dispoziție ziarului nostru de către Organizația Internațională pentru Migrație, în anul 2015 au fost depistaţi 1.481 de migranţi, din care 936 pe sensul de intrare în țară și 545 pe sensul de ieșire. În 2016, 1.624 au încercat să treacă ilegal frontiera. Din aceștia 1.075 au fost pe sensul de intrare în ţară şi 549 pe sensul de ieşire. În 2017, în primele 7 luni, aproximativ 2.800 de cetățeni străini au încercat să treacă ilegal frontiera, din care 1.500 pe sensul de intrare și 1.300 la ieşirea din țară. Principalele țări de origine sunt Irak, Afganistan, Pakistan, Iran și Siria. Până la sfârșitul lunii iulie 2017 au fost relocați în România 721 de migranți, 676 din aceștia fiind trimiși din Grecia și 45 din Italia. În ceea ce privește azilul, conform Organizației Internaționale pentru Migrație, în 2016 au fost înregistrate un număr de 1.886 cereri de azil, în creștere față de anul 2015 cu 49%. Această creștere se datorează numărului semnificativ de migranți relocați din Grecia și Italia, în baza deciziilor UE, respectiv 554 de persoane. Cei mai mulți solicitanți de azil provin din Siria – 816, Irak – 472, Pakistan – 93 și Afganistan – 80. S-a acordat o formă de protecție în 824 de cazuri, din care 590 au primit statut de refugiat și 234 protecție subsidiară.

Eduard Pascu, Giulia Anghel

Citiți și

Traficanții caută fisurile fortăreței Europa

Recomanda