România – Danemarca, meciul deceniului pentru fetele noastre

Vom juca şi contra unei galerii de 13.000 de oameni. Care este a doua mare miză a meciului. Parametrii celor două combatante faţă în faţă. Top-uri 5 legate de …goluri.

Un meci cu miză dublă

Miercuri seară, cu începere de la 21.30 (ora României), jucăm cel mai important meci din acest deceniu: sfert de finală cu Danemarca. Fetele noastre în ultimii ani s-au mai calificat în semifinale la mondialele din 2005 şi 2007 şi la europenele din 2010. La mondialele din acest an, miza este dublă: calificare în primele 4 din lume şi obţinerea organizării (şi a calităţii de cap de serie) unui turneu preolimpic de calificare pentru JO de la Rio din 2016. Din punct de vedere al valorii, al forţei de joc, Danemarca este sensibil peste Brazilia 2015 (echipă pe care am eliminat-o în optimi), dar sub Rusia şi Norvegia adversarele noastre din grupa D. Danemarca nu a avut un parcurs strălucit în grupă: A învins sub 10 goluri echipele slabe (Japonia şi Tunisia), a pierdut la Muntenegru la 2 goluri şi la 7 cu Ungaria (după ce vecinele noastre au fost distruse de Muntenegru) şi a mai învins Serbia cu 9 goluri diferenţă. În optimi, a trecut la 7 goluri de Suedia, a controlat cap, coadă partida, dar a beneficiat şi de o cădere psihică a suedezelor, după ce acestea au ratat incredibil o apropiere la 2 goluri în minutul 45. Dacă fetele noastre vor repeta jocul din prima repriză cu Brazilia (sau cel din prima repriză cu Spania) şanse într-un rezultat pozitiv, sunt. Dar ne este teamă de o serie de factori extra-sportivi. În primul rând, danezele joacă acasă în faţa a 13.000 de spectatori care fac cât 50.000 de tifosi de pe „San Paolo” din Napoli. În al doilea rând, Danemarca „trebuie” să se califice în semifinale, pentru a salva ce se mai poate salva din reţeta financiară a competiţiei. Se ştie, la aceste mondiale tribunele au fost pe jumătate dacă nu mai mult goale la meciurile în care nu evolua echipa gazdă. Eliminarea ar însemna un dezastru financiar. Deşi la aceste mondiale nu au existat arbitraje tendenţioase, nu este exclus, în situaţia în care jocul va fi echilibrat, ca fetele noastre să fie „bine ciupite”. Foare uşor, arbitri cu experienţă transformă o forţare în atac în apărare în semicerc, care are drept rezultat acodarea penalităţii de 7 metri, tot foarte uşor pot apărea atenţionările de pre-pasiv ş.a.m.d. Ca să batem Danemarca, trebuie să jucăm, cel puţin de două ori mai bine decât ele. Rămâne de văzut dacă vom putea. Casele de pariuri nu ne dau şanse. Danemarca are cotă medie de victorie, 1,45, iar România, 3,60.

Palmares general: România – Danemarca: 47 24 – 3 – 20 (932 – 946)

Palmares recent: România – Danemarca: 5 1 – 1 – 3 (110 – 118)

09.12.2014: România – Danemarca 29-29 (16-12): CE

24.11.2013: Danemarca – România 26-21 (12-10): A

23.11.2013: Danemarca – România 23-22 ( 9-12): A

19.12.2010: România – Danemarca 16-15 ( 9 – 7): CE

09.12.2010: Danemarca – România 25-22 (15-14): CE

România – Danemarca: faţă în faţă în atac

• Număr de atacuri/eficienţă: 339 (52%) – 328 (49%)

• Aruncări la poarta adversă: 271 – 269

• Goluri înscrise: 175 – 160

• Aruncări de la 9 metri: 85 – 92

• Goluri marcate de la 9 metri: 39 – 42

• Aruncări de pe semicercul de la 6 metri: 63 – 57

• Goluri de pe semicerul de la 6 metri: 48 – 35

• Aruncări de pe extreme: 47 – 44

• Goluri de pe extreme: 25 – 23

• Contraatacuri directe: 34 – 27

• Goluri din C/A: 31 – 20

• Contraatacuri faza a II-a: 14 – 29

• Goluri din C/A faza a II-a: 11 – 24

• Aruncări de la 7 metri obţinute: 28 – 20

• Goluri din aruncări de la 7 metri: 21 – 16

• Pase greşite/paşi/forţări în atac: 90 – 77

După cum se vede, stăm mai slab faţă de Danemarca la contraatacurile pe faza a II-a şi la erorile neforţate, adică mingile pierdute aiurea. În interpretările date acestor cifre trebuie să ţinem cont de faptul că echipele eliminate din grupa noastră, Puerto Rico şi Kazahstan, au fost mai slabe decât Tunisia şi Japonia, cele eliminate din grupa adversarelor noastre. De exemplu, contra Puerto Rico am avut 14 contraatacuri directe, toate finalizate cu gol. În celelalte 5 meciuri, nu am strălucit deloc la contraatacurile directe. În acelaşi timp însă, trebuie să vedem şi faptul că echipele calificate din grupa noastră, Rusia, Norvegia şi Spania, luate la un loc, au fost mai puternice decât terţetul Muntenegru, Ungaria şi Serbia, din grupa Danemarcei.

România – Danemarca: faţă în faţă în apărare

• Aruncări spre propria poartă: 216 – 198

• Goluri primite: 138 – 132

• Mingi parate de portari: 78 – 66

• Intercepţii: 12 – 22

• Mingi blocate: 22 – 12

• Goluri primite de la 9 metri: 44/89 aruncări – 33/60 aruncări

• Goluri primite de la semicercul de 6 metri: 30/42 – 36/51

• Goluri primite de pe extreme: 15/25 – 15/25

• Goluri primite pe contraatac direct: 21/24 – 7/13

• Goluri primite pe C/A faza a II-a: 16/16 – 26/31

• Penalizări cu aruncări de la 7 metri: 20 – 18

• Cartonaşe galbene: 16 – 18

• Eliminări 2 minute: 18 – 24

În faza de apărare, cifrele Danemarcei sunt în mare superiore celor ale României. Din simpla lectură a lor, se poate observa o agresivitate mai mare (în sensul bun al cuvântului) a apărării nordicelor.

Top goluri

Până în prezent, la turneul final al Campionatului Mondial de handbal s-au înscris 4.071 de goluri. Echipele clasate pe locurile 17-24 în clasamentul general au jucat câte 7 meciuri jucate şi au terminat competiţia; restul competitoarelor au câte 6 meciuri la activ, dar cele 8 care au fost eliminate în optimi, au terminal şi ele participarea la mondialul din acest an. Din cele 4.071 de goluri înscrise, 1.097 au fost marcate de pe linia semicercului de 6m, 795 în urma contraatacurilor directe, 735 din aruncări de la 9m, 570 de pe extreme, 465 din penalităţi de la 7 metri şi 409 în urma contraatacurilor faza a II-a. Vom prezenta mai multe Top-uri 5 statistice, dar numai pentru echipele care au jucat câte 6 meciuri, cele care s-au calificat în optimi.

Top 5 – cel mai bun atac

1. Olanda – 219 goluri marcate

2. Suedia – 211 goluri (eliminată în optimi)

3. Rusia – 201 goluri

4. Norvegia – 187 goluri (din 285 aruncări)

5. Muntenegru – 187 goluri (din 287 aruncări)

Top 5 – cel mai slab atac

1. Brazilia – 140 goluri (eliminată în optimi)

2. Franţa – 143 goluri

3. Polonia – 150 goluri

4. Danemarca – 160 goluri

5. Koreea de S. – 163 goluri (eliminată în optimi)

Top 5 – cele mai bune apărări

1. Franţa – 112 goluri primite

2. Brazilia – 120 (eliminată în optimi)

3. Spania – 120 (eliminată în optimi)

4. Norvegia – 128

5. Danemarca – 132 goluri

Top 5 – cele mai slabe apărări

1. Angola – 183 goluri primite (eliminată în optimi)

2. Serbia – 168 (eliminată în optimi)

3. Suedia – 160 (eliminată în optimi)

4. Polonia – 158

5. Koreea de S. – 155 goluri (eliminată în optimi)

Top 5 – cele mai multe 7m obţinute

1. Angola – 40 (eliminată în optimi)

2. Rusia – 37

3. Koreea de S. – 30 (eliminată în optimi)

4. Germania – 30 (eliminată în optimi)

5. Norvegia – 30

Top 5 – cele mai puţine 7 obţinute

1. Ungaria – 16 (eliminată în optimi)

2. Olanda – 19

3. Brazilia – 19 (eliminată în optimi)

4. Danemarca – 20

5. Muntenegru – 21

Top 5 – cele mai penalizate echipe

1. Franţa – 30 de penalizări cu 7 m

2. Norvegia – 27

3. Suedia – 27 (eliminată în optimi)

4. Angola – 25 (eliminată în optimi)

5. Brazilia – 24 (eliminată în optimi)

Top 5 – cele mai puţin penalizate echipe

1. Korea de S. – 15 penalizări cu 7 m (eliminată în optimi)

2. Ungaria – 15 (eliminată în optimi)

3. Germania – 17 (eliminată în optimi)

4. Danemarca – 18

5. România – 20

Top 5 – cele mai multe goluri marcate din 7 metri

1. Angola – 31/40 obţinute (eliminată în optimi)

2. Rusia – 30/37

3. Koreea de S. – 24/30 (eliminată în optimi)

4. Germania – 22/30 (eliminată în optimi)

5. România – 21/28