România, fostul “student mediocru”, a câştigat încrederea FMI în 2010

România şi-a inversat imaginea de „student mediocru” după ce guvernul a rezistat moţiunii de cenzură şi protestelor pentru a putea încheia un acord cu Fondul Monetar Internaţional, acord ce a prevăzut reduceri de cheltuieli şi locuri de muncă , a declarat şeful misiunii FMI Jeffrey Franks pentru Bloomberg.

Una dintre cele mai sărace ţări a Uniunii Europene, România, va finaliza în luna aprilie cele 13 miliarde de euro (17,4 miliarde dolari) , împrumut de salvare, al 8-lea acord cu FMI, de la căderea comunismului din 1989, aşa că poate câştiga un acord de precauţie de aşteptare, a spus Jeffrey Franks într-un interviu telefonic din 14 decembrie de la sediul creditorului din Washington pentru Bloomberg.

Guvernul prim-ministrului Emil Boc s-a luptat pentru a înăbuşi opoziţia parlamentară şi demonstraţiile de stradă pentru a putea menţine măsurile de austeritat. Acordul actual , parte dintr-unul mai mare de 20 de miliarde de euro, ar fi al doilea pe care ţara l-a finalizat în 20 de ani.

România „a avut reputaţia de a fi un student destul de mediocru în ceea ce priveşte finalizarea reformelor sale şi acest program a schimbat cu siguranţă imaginea”, a spus Franks. „Este văzută acum ca o ţară ce a facut un efort enorm unor foarte lungi dezacorduri pentru a finaliza nişte reforme dificile ce erau necesare.”

Produsul intern brut al ţării s-ar putea micşora cu 1,9% în acest an în timp ce restul Europei îşi revine din criza financiară globală. Acest fapt a determinat opinia publică să creadă că aderarea la cerinţele stricte cerute de către FMI, Uniunea Europeană şi alţii este menţinerea ţării în recesiune.

Votul de neîncredere

Opoziţia liberală şi partidele social democrate au cerut ieri o moţiune de cenzură împotriva guvernului Boc asupra unui proiect de lege care ridică salariile din sectorul public cu 15% în 2011. Premierul a cerut parlamentarilor să renunţe la dezbaterea privind proiectul de lege şi să-l dea în trei zile pentru a debloca plata următoare de la FMI. Guvernul se bazează pe o combinaţie de 2,4 miliarde de euro în plăţi de împrumut până în martie.

Comisia FMI este programată să se întâlnească la începutul lui ianuarie pentru a revizui progresele înregistrate de România.„Legea pensiilor, aprobată de Parlament pe 7 decembrie şi semnată de către preşedinte ieri este un alt semn pozitiv.” a spus Franks.

Pentru a îndeplini condiţiile FMI Emil Boc a cerut în vară de asemenea un vot rapid pe un proiect de lege salarială, a ridicat rata taxei pe valoarea adăugată la 24 %,a redus salariilor din sectorul public cu 25 %. Totul pentru a aduce deficitul la 6,8 % din produsul intern brut în acest an şi 4,4 % anul viitor, scrie Bloomberg.

Un nou aranjament

„O întârziere de o săptămână sau două nu ar avea nici un efect semnificativ asupra noul aranjament”, a spus Franks. „Încă planificăm să venim să negociem o continuare a aranjamentului cu ideea că, continuarea aranjamentului ar intra în vigoare în aprilie.”

Orice nou aranjament ar include cereri pentru mai multe reforme structurale în muncă, infrastructură şi intrări de capital. Este foarte clar că statul nu a fost complet restructurat . „Există zone în care economia din România are încă nevoie de reformă pentru a fi la fel de flexibilă şi productivă cum este necesar să fie”, a spus Franks.

Ţările Europei de Est, inclusiv România, au evitat în mare măsură orice efecte colaterale, de la o criză suveran-datorie care a împins costul asigurării obligaţiunilor portugheză, spaniolă şi italiană la mişcări de stradă. Cu toate acestea grijile persistă că regiunea ar putea fi afectată de turbulenţele de pe pieţele financiare. „Noi întotdeauna luăm în calcul posibile efecte colaterale. Până în prezent, ţările est-europene au fost relativ puţin afectate de dificultăţile care au loc în alte ţări ale Uniunii Europene, dar care nu vor fi neapărat valabile şi în viitor, aşa că trebuie sa continuam să fim vigilenţi cu privire la aceastea” a mai spus Frank