Guvernul României a contractat, în primele șapte luni din 2025, împrumuturi totale de circa 176 miliarde de lei, peste nivelul de 153,5 miliarde lei din perioada similară a anului trecut.
Creșterea reflectă atât presiunea unui deficit bugetar ridicat, cât și necesitatea refinanțării unor datorii ajunse la scadență. Datele analizate de Profit.ro arată o tendință accelerată a împrumuturilor, în condițiile în care la finalul lunii aprilie datoria publică a depășit pragul de 1.000 miliarde lei, reprezentând 56,6% din PIB.
Comparativ cu 2024, când împrumuturile totale au atins 252 miliarde lei, anul 2025 se conturează ca un nou record, dacă ritmul actual se menține. Doar între 23 iunie, când a preluat mandatul guvernul condus de Ilie Bolojan, și sfârșitul lunii iulie, au fost atrase aproximativ 41 miliarde lei, peste jumătate provenind dintr-o singură ieșire pe piețele externe. Evoluția subliniază caracterul volatil al finanțării, dependent de calendarul emisiunilor mari de eurobonduri.
Structura datoriei
Statul se împrumută săptămânal pe piața internă, prin licitații de obligațiuni și prin programele destinate populației, Tezaur și Fidelis. Finanțarea de pe piețele externe este mai rară, dar cu volume ridicate. În iulie, Guvernul a atras 3,75 miliarde de dolari și 1,5 miliarde de euro, echivalentul a circa 24 miliarde lei, sumă ce reprezintă mai mult de jumătate din totalul împrumuturilor contractate în mandatul Bolojan.
În ceea ce privește destinația fondurilor, din necesarul brut de finanțare pentru 2025, estimat la 232 miliarde lei, aproximativ 133 miliarde lei sunt destinate acoperirii deficitului, iar 98,3 miliarde lei refinanțării datoriilor vechi.
Sustenabilitatea finanțelor
Raportul datorie/PIB a crescut accelerat în ultimii ani, de la 35% în 2019 la aproape 54% la finele lui 2024 și 56,6% în aprilie 2025. Estimările Ministerului Finanțelor indică o pondere de 58,1% până la sfârșitul anului, ceea ce plasează România foarte aproape de pragul de 60% stabilit prin criteriile de la Maastricht.
Creșterea rapidă a datoriei ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea, în condițiile în care o mare parte a necesarului anual provine din deficite curente, nu doar din rostogolirea datoriei existente.
Impactul măsurilor fiscale
Pentru a liniști piețele financiare, noul Executiv a adoptat un pachet de consolidare fiscală ce include creșteri de taxe și înghețarea pensiilor și salariilor în 2026. Măsurile au avut un efect imediat: emisiunea externă din iulie a înregistrat o cerere inițială foarte ridicată, de aproximativ 15 miliarde de dolari, semn că investitorii au perceput pozitiv angajamentul de stabilizare. Totuși, menținerea încrederii depinde de implementarea consecventă a reformelor fiscale.
Riscuri macroeconomice
România rămâne expusă la mai multe riscuri:
- o eventuală retrogradare a ratingului suveran, care ar majora costurile de finanțare și ar restrânge baza de investitori;
- creșterea dobânzilor, care ar adăuga miliarde de lei anual la serviciul datoriei;
- riscul valutar, dat de ponderea ridicată a datoriei în dolari și euro;
- refinanțarea datoriilor scadente, de aproape 100 miliarde lei doar în 2025.
România se află într-o perioadă de finanțare intensă, determinată în principal de deficite bugetare mari. Deși accesul la piețele externe a fost facilitat de măsurile de austeritate, sustenabilitatea datoriei rămâne o provocare majoră. Evoluția indicatorilor de deficit și menținerea încrederii investitorilor vor fi esențiale pentru a evita depășirea pragului critic de 60% din PIB și pentru a asigura stabilitatea financiară pe termen mediu.
După fentă : Pentru ca Japonia a fost lovita de „valul” haarp, pentru ca devenise cea mai puternica economie din lume si pentru ca, stiind ce i s-a „dat”, nu a facut scandal? A acceptat imediat statutul de „invins” economic acceptand vasalitatea? Ca doar au mai fost experimentati si cu „the fat lady”, nu? Razmeritele sunt create de cei carora le profita si se duc pe cai oculte si prin tehnologie.
Atitudinea PSD a apărut clar în fața românilor: PSD nu poate scimba modelul economic și social FSN – platforma rusească care conduce România – . În 2010 a fost la fel . Sistemul FSN a intrat în criză iar Basescu exponent FSN cu voie su fără voie a aplicat ,,pachetul “ unu al lui Bolojan. Tăieri de pensii și salarii – vor veni și astea. Dar azi în 2025 , România care este o țară europeană membră UE și NATO cu un PIB de peste 300 de miliarde € care și -a construit cu greu cu generațiile școlite ( în parte) în Occident un nou model este vital să schimbe România altfel țara noastră va intra în categoria ,junk” , exact ce vor rușii. Iar PSD care este pilonul principal al FSN , prorus, vrea sa țină ,,timpul în loc” . Rolul președintelui N. Dan va fi dificil în aceste condiții pentru a păstra coaliția proeuropeana stabilă . PSD își joacă soarta în aceste momente, AUR asteptand la ,,cotitura” sa ,,fagocitele “ PSD și apoi sa lupte pentu noi alegeri. Dar România care a fost , este și va fi ajutată de Dumnezeu va reuși și de data aceasta sa strângă pe românii ca în ultimile alegeri.
E total ab ject sa fiu aku zat ca apar „oficialitatile” cand de fapt le acuz la pachet cu „opozantii” pt. ca NU VOR TAIEREA RAULUI DIN RADACINILE CONSTITUTIONALE!!!
E clar ca nici unii nici altii nu vreti reforma structurala…
Cum se face cǎ Japonia care are datorie de 250% din PIB este cotatǎ cu AAA stabil iar România la 56.6% e în prag de „junk” și e obligatoriu sǎ vindem TOT ce mai avem?
Aceiasi obsesie ” pensiile si salariile inghetate’! nu,pensiile au diminuate cu CASS…si salariile bugetarilor diminuate.Deci,nimic nu a ramas inghetat,placuta expresie este depasita..