România – MCV, Ungaria – Daimler AG

Limba maternă a premierului Ungariei nu este germana, dar asta nu l-a împiedicat să se întâlnească pe 19 aprilie cu fostul cancelar Helmut Kohl și să discute despre problema imigrației și despre politica Budapestei și a Berlinului. Nu l-a împiedicat nici să se întâlneasca în luna martie cu Horst Seehofer, liderul Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, aliatul tradițional al Angelei Merkel, însă acum un aprig rival în ce privește politica migrației.

Și dacă întâlnirile de mai sus par determinate mai degraba de conjuctură (mulți analiști spun că bătrânul Kohl dorește să se razbune pe fosta sa protejată Merkel, care nu l-a susținut când un scandal de finanțare a partidului l-a obligat să se retragă din politică, iar Seehofer îl poate folosi pe Orban ca pe un idiot util), afacerile sunt un indicator mult mai obiectiv. Faptul că nu vorbește germana și este acuzat că e calul troian al Rusiei în UE nu l-a împiedicat pe Viktor Orban să ajungă în negocieri pentru extinderea capacității de producție a uzinelor Daimler din Ungaria.

Viktor Orban a discutat preț de 80 de minute cu Helmut Kohl, departe de ochii și urechile presei, iar declarațiile ulterioare ale celor doi au fost atent calibrate. Au ajuns la concluzia că atitudinea lor nu diferă de cea a Angelei Merkel în ce privește imigrația, că Europpa trebuie să găsească ”cea mai buna cale în termeni umanitari pentru o problema exstențială a milioane de oameni”. Orban a declarat pentru Bild că a vrut să sprijine politica lui Merkel și că a stat ”umăr la umăr” cu Berlinul în această chestiune. Numai că acum Orban aduce un element nou – politica Berlinului nu ar fi viabilă decât însoțită de un ”Schengen 2.0”, o reconfigurare a spațiului liberei circulații pe care Orban o va prezenta zilele următoare statelor din Grupul de la Visegrad. Helmut Kohl a fost de acord cu ideea acestei reformări, spune presa germană.

În ce o privește pe Angela Merkel, atacată dur în ultimul an de Viktor Orban, aceasta declara că discuțiile Orban-Kohl a fost ”sensibile și utile”.
Și astfel, premierul condamnat pentru ridicarea gardurilor la frontiere, pentru îngenunchierea industriei energetice în fața Rusiei lui Putin printr-un acord de zeci de miliarde de euro pentru modernizarea centralei nucleare de la Pacs, pentru măsurile dure împotriva băncilor, pentru naționalizări, pentru disputele diplomatice cu SUA reușește să-și modeleze discursul în asemenea fel încât Budapesta să fie vizibilă, să intrige, să vina cu propuneri și să conteze. Mult mai mult decât România vecină, care rămâne doar elevul model al MCV-ului și al anticorupției.

În Ungaria, guvernul și-a propus, în cel de al doilea mandat al lui Viktor Orban, să dețină circa 50% din sistemul bancar din țară. În 2010, guvernul a impus băncilor cea mai mare taxă pe operațiuni din UE, pentru a face rost de banii necesari pentru ieșirea din criză. În ciuda protestelor și a unui atac care a devalorizat forintul, taxa a rămas în vigoare și urmează, așa cum fusese stabilit, să fie eliminată etapizat până în 2017. Chiar și așa, taxa va rămâne cea mai mare din UE.

În Ungaria, converirea creditelor în valută (inclusiv franci elvețieni) s-a realizat înainte de aprecierea agresivă a monedei elvețiene și aceasta s-a întâmplat fără dezbateri și dispute în presă între bancheri, neoliberali, socialiști, cetățeni care s-au imprumutat necugetat sau cetățeni care au fost înșelați. Statul a convertit rapid creditele în moneda națională.

Guvernul Orban a devenit acţionar majoritar la doua bănci străine din Ungaria: Budapest Bank (deţinută de GE Capital) şi MKB Bank (deţinută de Bayerische Landesbank). Cea mai mare bancă din Ungaria este una autohtonă – OTP Bank. Alţi actori importanţi sunt Erste, Raiffeisen, UniCredit şi Intesa SanPaolo. In aprilie 2016, guvernul Orban a anunțat că va oferi pachetul majoritar de la MKB unor fonduri de investiții, însă cu condiția ca acestea să fie majoritar ungare. Pe de altă parte, statul va cumpăra în cote egale, împreuna cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, 30% din Erste Ungaria.

Sunt politici care au putut fi aplicate doar cu sprijinul Băncii Naționale a Ungariei, iar acest sprijin a venit doar după numirea ca guvernator al lui Georgy Matolcsy, apropiat al lui Viktor Orban și fost ministru al Economiei în perioada 2010-2013. Guvernul a fost criticat de Bruxelles și de instituțiile financiare internaționale că a politizat Banca Națională. Fidesz nu s-a oprit aici, ci a ajuns să dețină controlul întregului Consiliu Monetar al băncii centrale. Mai mult, a fost propusa modificarea legislației, astfel încât membrii Consiliului Monetar care nu își depun declarația de avere să fie demiși. Banca Centrală Europeană și Bruxelles-ul au protestat (legislația UE nu prevede o asemenea obligație).

La începutul acestui an, guvernul de la Budapesta a anunțat, că va continua să achiziționeze pachete de control în companiile energetice, astfel încât să lărgească baza sectorului non-profit al industriei gazelor, pentru a putea menține un preț redus al utilităților pentru consumatorii casnici. Încă din 2013, guvernul a ajuns la concluzia că preţurile pot fi scăzute cu 20-30% dacă profiturile furnizorilor de servicii sunt reduse sau eliminate. Au fost rascumparate companii de utilitati din orasele importanet ale tarii, iar pretul serviciilor a scazut cu circa 20%, fără avertismente si discuții despre dezechlibre macroeconomice, fara MTO-uri și fluturarea spectrului riunării economiei. Asta după ce în perioada 2002-2010, prețul la gaze se triplase, iar cel la electricitate și energia terimică se dublase.

În Ungaria au fost în vigoare legi care interzic vânzarea terenurilor agricole companiilor străine, iar pâna la expirarea moratoriului CE privind vânzarea terenurilor către străini, în 2014, guvernul achiziționase suprafețe extinse. În 2015 a inceput un program de licitații pentru vânzarea acestor terenuri către cetățeni ungari. De remarcat și ca moratoriul stabilit de UE a durat până în 2014 atât pentru România, cât și pentru Ungaria, deși țara noastră a aderat cu trei ani mai târziu.

Populism, ruinarea economiei naționale, lipsă de viziune – astfel au fost catalogate toate măsurile de mai sus luate de guvernul de la Budapesta. Însă acum, la circa 5 ani din momentul în care guvernul ungar ”distrugea economia țării”, un studiu realizat de Reuters arată că ”ce a fost mai rău a trecut”. OTP Bank, UniCredit, Erste Bank , Raiffeisen, Budapest Bank si MKB (ultimele două deținute de stat) se așteaptă la profituri în 2016. Acțiunile OTP au ajuns la cea mai mare valoare începând din 2010. Explicatia: ”reducerea taxei speciale pentru bănci, discuțiile despre viitoarele măsuri și predictibilitatea crescândă a măsurilor guvernului”, spune șeful UniCredit din Ungaria.

În plus, constructorii germani nu s-au retras din Ungaria care își ”distrugea economia”. Audi a continuat să fabrice la Gyor, la fel si Opel. Mai mult, când premierul Orban vorbea de ”imperislismul moral” al Angelei Merkel și era considerat omul lui Vladimir Putin în UE, Daimler iniția discuții cu guvernul sau pentru a-și extinde capacitatea de producție. În perioada 2009-2014, în Ungaria această industrie a creat 50.000 de locuri de muncă, iar fiecare 100 de locuri de muncă în această industrie creează 235 de locuri de muncă în alte ramuri, arată studiile din Ungaria. Ungaria nu are MCV, dar are autostrăzi care leagă centrele industriale.

Toate politicile de mai sus i-au îmbogățit pe apropiații lui Viktor Orban. Sunt notorii cazurile de corupție legate de licitațiile pentru terenuri, îmbogățirea rudelor premierului, legile revoltătoare împotriva libertății presei, discursurile antisemite și revizioniste la adresa statelor vecine. Dar politicile începute sunt duse până la capăt. Iar dacă Fidesz nu are opoziție, asta se datorează înainte de toate mersului economiei. Votul cetățenilor europeni din Ungaria trece prin buzunar, iar, ca peste tot, nu se poate democrație pe stomacul gol.