România protocoalelor strict secrete

Scandalul privitor la implicarea SRI în justiție a adus în atenția publică o serie de protocoale pe care cel mai mare dintre serviciile noastre secrete le-a încheiat de-a lungul timpului cu alte instituții fundamentale ale statului.

Ultimul dintre acestea a fost adus în atenția opiniei publice miercuri, când Eduard Hellvig, directorul Serviciului Român de Informaţii, a demarat procedurile de retragere a ofițerilor SRI care au acționat în cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală. Este vorba despre 28 de ofițeri care-și desfășurau activitatea în cadrul ANAF, încă din cursul anului 2014.

Preşedintele Comisiei de control al activităţii SRI, Adrian Ţuţuianu, a anunţat, pe 28 februarie 2017, că directorul SRI a hotărât „denunţarea protocoalelor“ care nu mai corespund criteriilor de necesitate şi actualitate. De asemenea, Ţuţuianu a precizat că până anul trecut a existat un protocol secret între SRI şi Înalta Curte. Anunțata „denunțare“ vine la circa doi ani de la momentul în care fostul general SRI Dumitru Dumbravă a declarat, într-un interviu, că pentru SRI justiția rămâne „câmp tactic“, chiar și după încheierea fazei de cercetări penale. Puse cap la cap, aceste două evenimente au declanșat scandalul privitor la faptul că Binomul SRI – DNA se implică în activități de „poliție politică“.

Ce spune legea

Activitatea SRI este reglementată de Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. Acolo, în Cap. 1, Art. 1, se menționează că „Serviciul Român de Informaţii este serviciul organizat de stat, specializat în domeniul informaţiilor privitoare la siguranţa naţională a României, parte componentă a sistemului naţional de apărare, activitatea sa fiind organizată şi coordonată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării“. Iar Art. 2 menționează că „SRI organizează şi execută activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării oricăror acţiuni care constituie, potrivit legii, ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României“.

Noțiunea de „amenințări la adresa siguranței naționale“ este însă definită într-o altă lege, dedicată acestui domeniu: Legea nr. 51/1991, privind siguranța națională a României, care, în Art. 3 menționează: „Constituie amenințări la adresa siguranței naționale a României următoarele: a) planurile și acțiunile care vizează suprimarea sau știrbirea suveranității, unității, independenței sau indivizibilității statului român; b) acțiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra țării sau de război civil, înlesnirea ocupației militare străine, aservirea față de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizații străine de a săvârși oricare din aceste fapte; c) trădarea prin ajutarea inamicului; d) acțiunile armate sau orice alte acțiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat; e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora, procurarea ori deținerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizații străine ori agenților acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum și divulgarea secretelor de stat sau neglijența în păstrarea acestora“. Acestora li se adaugă o serie de alte fapte asemănătoare, care vizează mai ales preîntâmpinarea unor acte teroriste ori alte acțiuni îndreptate împotriva ordinii de stat. Posibilitatea ca SRI să se implice în „lupta contra corupției“ a apărut mult mai târziu.

Câte protocoale are SRI

Ovidiu Marincea, consilierul directorului Eduard Hellvig, responsabil de comunicarea publică, a transmis că „SRI nu are niciun protocol cu DNA“. „Avem protocoale cu multe instituţii ale statului, perfect legale, care nu fac altceva decât normează activitatea ofiţerilor SRI, în raport cu Parchetele sau alte instituţii. Astăzi, multe din aceste documente nu mai sunt actuale pentru că noul Cod penal şi CPP şi decizia CCR, din martie 2016, le-au anulat“, transmite Marincea. Oficialul SRI a ținut să sublinieze: „Protocolul nu este secret. Este strict secret, pentru că normează activitatea operativă a ofiţerilor SRI, în raport cu atribuţiile legale pe care le avea: punerea în aplicare a mandatelor de la judecători. Adică supraveghere tehnică“.

Cooperarea SRI cu alte instituții

Conform legii de funcționare, SRI are dreptul să colaboreze cu alte instituții. Art. 14 menționează: „În îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, SRI colaborează cu SIE, SPP, MApN, MI, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, MAE, Ministerul Economiei şi Finanţelor, Direcţia Generală a Vămilor (…)“. Legea este foarte clară: SRI poate coopera cu instituțiile enumerate doar în cazul unor fapte care țin de atribuțiunile din cadrul Legii nr. 14/1992. Dar, chiar și în acest context, aria de competență a SRI este clar definită: Art. 12 – „în cazul constatării unei infracţiuni flagrante la regimul siguranţei naţionale stabilit de lege, a unui atentat sau act terorist ori a unor tentative sau acte preparatorii la asemenea infracţiuni, dacă sunt pedepsite de lege, cadrele SRI pot reține pe făptuitor, predându-l de îndată organelor judiciare împreună cu actul de constatare şi corpurile delicte. La solicitarea organelor judiciare competente, cadre anume desemnate din SRI pot acorda sprijin la realizarea unor activităţi de cercetare penală pentru infracţiuni privind siguranţa naţională. Organele de urmărire penală au obligaţia să comunice SRI orice date sau informaţii privitoare la siguranţa naţională, rezultate din activitatea de urmărire penală“. Iar Art. 13: „organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest“.

Corupția, pericol la siguranța națională

Așadar, legea proprie de funcționare a SRI menționează aria de competență a serviciului secret. Iar acolo nu era menționată și corupția. Intervenția serviciului secret în derularea actului de justiție a devenit posibilă abia după ce, în 2005, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a introdus corupția printre factorii care afectează siguranța națională. „Corupția afectează statul de drept şi încrederea în actul de justiţie şi în instituţiile statului, generează prejudicii economiei şi afectează potenţialul de dezvoltare a ţării, buna guvernanţă, decizia în folosul cetăţenilor şi comunităţilor; disfuncţii în absorbţia fondurilor europene, utilizarea banului public“, se menționează și în Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării din 2015. Acolo există o mare problemă pentru SRI: „Strategia națională“ a CSAT este o decizie administrativă. Activitatea CSAT este supusă examinării şi verificării parlamentare, iar de activitatea Consiliului sunt responsabili toţi membrii CSAT, pentru că toate hotărârile acestui organism se iau prin consens.
Iar în această situație SRI are de respectat propria lege de funcționare, cea care-i definește „câmpul tactic“, iar acesta a fost extins în baza hotărârilor CSAT, care au depășit prevederile legale în domeniu.

Decizii ale CSAT care au crescut SRI

În 2005, CSAT a hotărât că faptele de corupție sunt un pericol la siguranța națională. În 2008, printr-o decizie a CSAT, SRI a devenit autoritate naţională în materia interceptării comunicaţiilor. În baza unor decizii CSAT din 2004 și 2006, SRI a prelungit în 2009 protocoalele cu Ministerul Justiției, Parchetul General și alte instituții din sistemul judiciar.

Protocoalele recunoscute
14 decembrie 2012
„În contextul măsurilor întreprinse de către procurorii DIICOT cu privire la destructurarea unei reţele de crimă organizată transfrontalieră, specializată în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi spălarea banilor, SRI este împuternicit să comunice următoarele: începând cu cea de-a doua jumătate a anului 2011, au fost obţinute date şi informaţii privind acţiunile unei reţele ce acţiona atât pe teritoriul României, cât şi în afara ţării. În baza legii şi a Protocoalelor de Cooperare, SRI a sprijinit cu date şi informaţii DIICOT, pentru finalizarea măsurilor întreprinse.“

9 aprilie 2013
„Începând cu anul 2011, au fost monitorizate activitățile ilicite ale unei grupări de medici oncologi, farmaciști și distribuitori de medicamente. Aceștia erau implicați în acțiuni ce reprezintă fapte cu consecințe deosebit de grave, atât din perspectiva afectării dreptului constituțional al cetățenilor la ocrotirea sănătății, cât și a prejudicierii bugetului alocat sistemului sanitar. În context, SRI a acordat sprijin de specialitate pentru documentarea activităților infracționale, în conformitate cu prevederile legale și protocolul de cooperare interinstituțional existent între SRI și Ministerul Public.“

În anul 2015, perioadă în care era premier, Victor Ponta a recunoscut că în cadrul ANAF acţionează şi angajaţi ai SRI, vorbind chiar despre 140 de ofiţeri. „Bineînţeles că e adevărat. Direcţia Antifraudă lucrează cu toate instituţile statului. Unde e adevărat, e adevărat, unde e greşit, e propagandă.

Serviciul Român de Informații și procurorii

Eduard Hellvig, directorul SRI: „Au existat, în urma hotărârilor pe care decidenţii le-au luat, protocoale de colaborare cu organele de aplicare a legii. Vă pot spune că ofiţerii SRI au oferit în cadrul acestor protocoale asistenţă tehnică de specialitate şi nu au desfăşurat activităţi de cercetare penală. Cu alte cuvinte, punerea în aplicare a mandatelor a însemnat prestare de servicii de supraveghere operativă şi tehnică în aceste dosare, în baza şi în limitele mandatelor“.

Directorul SRI a ţinut să precizeze că această colaborare se realizează şi în prezent, în concordanţă cu decizia CCR din martie 2016.
„În prezent, colaborează cu organele de aplicare a legii, colaborarea se face în concordanţă cu decizia CCR din martie 2016. Consider că astăzi avem nevoie de un cadru legal adaptării nevoilor statului clar, transparent şi îmi exprim speranţa că Parlamentul României să ne ajute în acest sens“, a subliniat Eduard Hellvig.

„Niciodată SRI, în mandatul meu, nu va fi implicat politic, în ­nicio activitate de asemenea gen“, a conchis Eduard Hellvig.
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a afirmat că nu există nicio echipă mixtă formată din angajați ai DNA și ai SRI. „A fost protocolul cu procedurile. Nu există în document nicio mențiune că ar fi o echipă mixtă, nu există nicio echipă mixtă. Echipa de care se vorbește este exact ceea ce v-am spus, ofițerii și procurorul predau mandatul de supraveghere tehnică unui ofițer mandatat în baza protocolului de operatorul de inteligență, fie că era de la SRI, fie că era de la Poliția Română, și dacă găseau de cuviință că e nevoie de mai mulți care să lucreze, să instaleze, să supravegheze, să facă raportul către procuror, își făceau o echipă dacă credeau de cuviință“, a explicat Augustin Lazăr. „Nu există relație interinstituțională fără să aibă proceduri scrise într-un protocol. Acest protocol a funcționat până în februarie, când ei erau operatorii de informații, erau abilitați să ne pună nouă supravegherea tehnică în aplicare. Aceia nu au făcut niciun fel de acte de urmărire penală care sunt invocate acum că ar produce nulități în dosare pentru ca anumite persoane care sunt condamnate în penitenciar să poată beneficia de ele“, a spus procurorul general. „A existat un protocol în care se discuta despre echipe operative între Ministerul Public şi serviciile de informaţii, însă eu mereu mi-am pus următoarea problemă: acest protocol nu există, eu nu mi l-am însușit şi nu mergem înainte cu astfel de inginerii, să zic aşa, pentru că ele nu se găsesc în Codul de Procedura Penală. Noi anchetăm, iar dumneavoastră judecaţi după Codul de Procedură Penală. Nu există nimic altceva care să se numească echipă mixtă“, a spus Augustin Lazăr, în şedinţa CSM din 18 ianuarie.

„A existat un protocol de colaborare nu doar cu SRI. Există la nivelul Ministerului Public și existau protocoale de colaborare cu mult mai multe instituții ale statului român. Aceste protocoale de colaborare s-au făcut în temeiul legii. Protocoale au fost întocmite între MP și celelalte instituții ale statului, ele având aplicabilitate pentru toate structurile din cadrul MP, inclusiv DNA“, a declarat Laura Codruța Kovesi, la Radio România Actualități.

Niciun ofiţer de informaţii, de la niciun serviciu de informaţii (…), în niciun dosar penal, nu a desfăşurat activităţi de cercetare penală sau de urmărire penală, nu a audiat martori, nu a participat la audierea unor persoane“, a spus şefa DNA.

Băsescu – amnezie sau minciună

2011 – „A fost una din vulnerabilitățile pe care noi în CSAT le-am constatat și un importat efort a fost pentru a pune toate aceste instituții, SRI, Poliție, SIE, DIM, Parchetele, pe aceleași obiective și într-o relație de cooperare și de schimb continuu de informații. Rezultatul îl vedeți la televizor, prin arestările de crimă organizată, prin arestările de primari, prin arestările de demnitari, în procesele deschise împotriva parlamentarilor… Deci cooperarea, până la urmă, a început să dea roade și sunt convins că va fi tot mai eficientă cooperarea SRI cu celelalte structuri ale statului pentru combaterea fenomenului de corupție, evaziune fiscală și tot ceea ce înseamnă nerespectarea legilor statului… Niciun om politic sau din justiție sau din orice altă activitate, chiar din sectorul privat, nu mai poate sta liniștit, pentru că statul român și-a dezvoltat capacități de culegere de informații care fac puțin probabilă comiterea de infracțiuni fără ca acestea să nu ajungă în fața justiției… SRI este structura statului care desfășoară cea mai completă acțiune de prevenire a cazurilor de corupție“.

2017 – „Nu există niciun protocol între DNA – Parchete și SRI aprobat sau sugerat a se face de către CSAT. Dom’ne, poate că după ce am plecat s-au extins lucrurile, treaba voastră ce vorbiți, dar nu le puneți în seama mea. Doi: în CSAT, dragii mei, a fost domnul președinte Tăriceanu, a fost colegul dumneavoastră Victor Ponta și îl puteați întreba, să vă dumiriți că niciodată CSAT nu a aprobat protocoale între SRI și DNA“.

Magistrații și serviciile

Asociaţia Magistraţilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi cereau acestuia să declasifice hotărârile CSAT prin care s-au semnat protocoale între serviciile de informaţii şi Parchet.

UNJR a publicat un document al CSAT vizând relaţia dintre serviciile de informaţii şi justiţie, din care ar rezulta că CSAT a trasat SRI sarcini informativ-operative ce nu se regăsesc în cadrul legal cunoscut.
UNJR a semnalat că existenţa echipelor mixte SRI – procurori nu ar avea nicio bază legală. „În privinţa relaţiei dintre Parchete şi serviciile de informaţii, CSAT a precizat că relaţiile de cooperare interinstituţională s-au materializat în «constituirea de echipe mixte, cu reprezentanţi ai organelor de urmărire penală, în scopul contracarării riscurilor derivate din derularea unor activităţi cu caracter infracţional»“, spun judecătorii.
Magistraţii au arătat că existenţa echipelor mixte SRI – procurori a fost anunţată din 2014 de Băsescu, iar la bilanţul DNA pentru 2015 a fost confirmată de directorul SRI, Eduard Hellvig.

Istoricul protocoalelor

Adrian Țuțuianu: SRI a încheiat protocoale încă din 1992, la inițiativa Serviciului sau a altor instituții. Unele au fost aprobate de CSAT.
Protocoalele sunt bilaterale sau multilaterale, majoritatea au caracter de secret de stat, pentru că privesc obiective, resurse sau activități ale SRI.
Au existat și există protocoale încheiate cu MAI, MApN, SIE, STS, SPP, Ministerul Justiției, Ministerul Transporturilor, Ministerul Comerțului, Ministerul Sănătății.

În urma analizei realizate la SRI, din dispoziția domnului Hellvig, s-a constatat că unele documente de cooperare nu mai corespund realităților juridice și nu se corelează cu realitățile juridice de la momentul realizării, iar altele și-au atins obiectivele. Directorul a hotărât denunțarea acestor protocoale, inclusiv în domeniul justiției. S-a reiterat nevoia unui cadru normativ adoptat nevoilor actuale, care să permită SRI să funcționeze în condiții optime.

Există un protocol din 4.02.2009 între SRI și PÎCCJ. Are la bază Legea 14/1991 și Legea 51/1992, Codul de procedură penală, Legea protecției informațiilor clasificate, legile de organizare a DNA și Legea 78/2000.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.