România, regim hibrid. Anularea alegerilor și dominația Guvernului Bolojan RAPORT

„România continuă să fie clasificată de Economist Intelligence Unit drept un „regim hibrid”, reflectând probleme persistente legate de statul de drept, echilibrul puterilor și politizarea sistemului judiciar. Până în prezent, nu a fost publicat niciun raport oficial privind anularea alegerilor prezidențiale din 2024, iar președintele a anunțat că un raport cuprinzător este așteptat abia în 2026”, este primul paragraf de analiză al raportului de aproximativ 30 de pagini despre România.

Printre principalele probleme indetificate în cadrul raportului, organizația a vorbit despre incertitudinile ridicate de investigație despre sistemul de justiție; „Justiția capturată”.

Încrederea în justiție

„În 2025, statul de drept din România s-a confruntat cu provocări serioase legate de scăderea încrederii în sistemul de justiție și de presiuni tot mai mari asupra societății civile și mass-mediei. O problemă centrală a rămas criza prescripției în marile dosare de corupție, care a continuat să submineze încrederea publică și să întărească percepția că persoanele aflate la putere pot evita răspunderea. Investigația realizată la sfârșitul anului 2025 de Recorder a amplificat aceste îngrijorări, expunând public disfuncționalități ale sistemului judiciar, precum schimbarea completurilor de judecată, amânări repetate și întârzieri care contribuie la percepția mai largă a unui sistem de justiție „capturat”.

Reacțiile la această investigație au evidențiat fragmentarea instituțională și societală: în timp ce unele segmente ale executivului și ale conducerii sistemului judiciar au cerut analizarea situației, alți actori din justiție au reacționat defensiv, iar retorica a escaladat până la acuzații de „instigare”, crescând presiunea asupra jurnaliștilor și accentuând polarizarea”, a transmis raportul.

Minusurile lui Bolojan

Totodată, raportul critică modul în care operează Guvernul Bolojan. Specialiștii condamnă modul autocratic de luare a deciziilor prin ordonanțe de urgență, fără consultare reală. Raportul critică și decizia CCR de a permite nepublicarea periodică a declarațiilor de avere.

„La nivel politic, dominația executivului asupra procesului legislativ s-a intensificat. În locul unor reforme realizate prin dezbatere, anul 2025 a fost marcat de utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență și de asumarea răspunderii guvernamentale pentru a ocoli Parlamentul și a limita consultarea publică, inclusiv în cazul unor reforme care afectează direct sistemul judiciar.

Deciziile Curții Constituționale au avut, de asemenea, consecințe concrete asupra transparenței și eforturilor anticorupție. În mod deosebit, hotărârea Curții din mai 2025 privind declarațiile de avere a redus accesul public la informații și a eliminat obligația de declarare a bunurilor soților, măsură percepută pe scară largă drept un pas înapoi pentru responsabilitatea publică, indiferent de argumentele legate de protecția datelor invocate.”

Citește și: Bolojan taxează PSD: „Se hazardează să dea vești bune fără acord”