România, împreună cu mai multe state membre ale Uniunii Europene din așa-numitul grup „Prietenii Coeziunii”, a inițiat o Declarație comună privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Din grup fac parte, alături de România, țări precum Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Grecia, Italia, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Spania și Ungaria.

Viitorul cadru financiar multianual al UE

Prin acest demers, statele semnatare solicită ca viitorul cadru financiar multianual al UE să continue să acorde o importanță majoră politicii de coeziune și politicii agricole comune (PAC), considerate esențiale pentru dezvoltarea echilibrată a Uniunii. Aceste două politici sunt văzute ca principalele instrumente prin care sunt finanțate investiții cu impact direct asupra cetățenilor, cum ar fi infrastructura, modernizarea agriculturii, dezvoltarea comunităților locale, crearea de locuri de muncă și reducerea disparităților economice între regiunile europene.

În declarație, statele semnatare își exprimă îngrijorarea față de unele propuneri de reducere a finanțărilor pentru aceste domenii, în contextul în care bugetul total al Uniunii Europene este, totuși, în creștere. În opinia lor, diminuarea acestor fonduri ar putea afecta capacitatea statelor mai puțin dezvoltate de a recupera decalajele față de economiile mai puternice din vestul Europei.

Totodată, documentul subliniază că Europa se confruntă în prezent cu noi provocări majore, precum securitatea, tranziția energetică și creșterea competitivității economice la nivel global. Din acest motiv, semnatarii susțin ideea unui buget european ambițios și echilibrat, care să reușească să îmbine noile priorități strategice cu menținerea politicilor tradiționale de coeziune.

Un alt punct important al poziției comune vizează principiul „excelenței” în alocarea resurselor pentru competitivitate, dar cu accent pe aplicarea sa echitabilă, astfel încât și întreprinderile mici și mijlocii din toate statele membre să poată beneficia de oportunități reale de dezvoltare.

România transmite, prin această inițiativă, că este pregătită să contribuie activ la negocierile privind noua arhitectură bugetară a Uniunii Europene. Mesajul general este unul de echilibru între reformă și continuitate, cu accent pe solidaritate, coeziune și dezvoltare uniformă între statele membre.

Declarația urmează să fie prezentată oficial în cadrul reuniunii miniștrilor pentru afaceri europene și va fi luată în considerare în dezbaterile pregătitoare pentru viitorul Consiliu European, unde vor fi stabilite liniile directoare ale bugetului multianual.

Un an de Nicușor Dan, văzut din Parlament. Un lider PNL îl critică dur pe șeful statului ANALIZĂ