Consumatorii români se bucură de unele dintre cele mai ieftine produse și servicii, exprimate în raport cu media Uniunii Europene, în ciuda creșterii inflației în acest an, a cotației internaționale a țițeiului sau a tarifelor la utiliăți, se arată în raportul anual al Consiliului Concurenței.
Astfel, în 2017, nivelul general al prețurilor din România se afla la 48,4% din media europeană, cel mai redus ivel, după cel înregistrat în Bulgaria (44%). Conform datelor Eurostat, prețurile în România s-au apropiat în medie de cele europene cu o rată anuală de 0,8 puncte procentuale în perioada 2000-2017, de la 35% în anul 2000, la 48,4% în 2017, viteza de convergență a prețurilor fiind una similară Bulgariei și Ungariei.
De altfel, nivelul prețurilor din România se încadrează în tiparul regional: 44% în Bulgaria, 53,2% în Polonia, 58,3% în Ungaria sau 64% în Republica Cehă. În timp ce în statele din Centrul și Estul Europei se regăsesc de regulă cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, la polul opus, consumatorii din Danemarca (141,2% din media UE), Luxemburg (141%) și Suedia (134,7%) sunt nevoiți să achite cele mai mari prețuri. În mod specific, consumatorii bulgari achită în general cele mai scăzute prețuri din Europa pentru 9 din cele 11 categorii de bunuri și servicii adresate consumatorilor finali. În schimb, consumatorii români plătesc cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană pentru alimentare și băuturi non-alcoolice (prețuri mai mici cu aproximat 38% față de media comunitară). Cele mai sugestive diferențe în ceea ce privește prețurile la alimente și băuturi non-alcoolice se remarcă în cazul fructelor și legumelor (prețuri mai mici cu 51,9% față de media europeană), produselor de panificație (cu 47,5% mai ieftine) și produselor din carne (-40,8%). Alte diferențe semnificative față de media europeană se remarcă în cazul serviciilor de sănătate (32,2% din media UE), educație (34%), precum și în cazul utilităților (electricitate și gaze – 38,6%).
Există însă și cazuri unde consumatorii români plătesc prețuri similare sau chiar mai mari decât omologii europeni. Acesta este cazul produselor lactate și a ouălor (90,2%), aparatelor de uz casnic (91,5%), articolelor de îmbrăcăminte (92,3%) și de încălțăminte (103,2%). De altfel, în ciuda prețurilor mai reduse înregistrate în România și în celelalte state membre din Europa Centrală și Est, există diferențe semnificative în ceea ce privește puterea de cumpărare între
consumatorii din aceste economii emergente și cei din economiile dezvoltate din UE. În ceea ce privește prețul carburanților, consumatorii români plătesc peste media europeană și cea regională în ceea ce privește prețurile fără taxe la benzină și motorină, dar sub aceasta în cazul prețurilor de la pompă (cele cu taxe). În cazul motorinei, carburant utilizat preponderent de consumatorii români și de către transportatorii de mărfuri, un litru costa echivalentul a 1,27
euro în octombrie 2017, în timp ce media europeană era de 1,38 euro, iar în țările vecine, acesta poate fi achiziționat cu sume cuprinse între 1,14 (Bulgaria) și 1,17 euro (Ungaria).
Creșterea cotației internaționale a petrolului s-a suprapus reintroducerii supraaccizei la carburanți pe piața românească în două etape. Ambii factori au determinat o creștere importantă a prețului la motorină și benzină, conform datelor Comisiei Europene. De altfel, consumatorii români sunt printre cei mai afectați din Uniunea Europeană de scumpirea carburanților. Conform datelor Comisiei Europene, preţul mediu al unui litru de benzină în Uniunea Europeană s-a
majorat de la sfârșitul anului 2017 şi până la finele lunii septembrie 2018 cu 8,5%, în timp ce în România prețul unui litru la benzină a crescut cu 11,5 %, a doua ce mai agresivă scumpire după Germania (+11,6%). În mod similar, România a înregistrat și unul dintre cele mai mari ritmuri de creştere a preţului și la motorină: 11,1% față de media europeană (10,3%) și cea regională (Bulgaria – 10,4%; Polonia – 8,3% sau Ungaria – 8,6%).
Presiunea concurențială reprezintă un factor fundamental în modelarea comportamentului agenților economici pe piață, prin prisma faptului că aceasta generează stimulente în rândul companiilor, atât de a concura pe piață prin oferirea de servicii și produse mai calitative, dar și prin intermediul unor prețuri mai competitive față de concurenți. Conform datelor Institutului Național de Statistică, prețurile bunurilor de consum au crescut cu 5% în luna septembrie 2018, față de anul anterior, și cu 2,7% comparativ cu luna decembrie 2017. Începând cu luna iulie, ritmul de creștere a prețurilor s-a temperat, atât ca urmare a evoluției ciclice a prețurilor produselor alimentare, cât și ca o consecință a deciziilor Băncii Naționale a României de a crește progresiv rata dobânzii de politică monetară. Însă utilizarea instrumentelor de politică monetară nu este suficientă pentru a tempera integral presiunile inflaționiste, ceea ce
se poate observa și din evoluția inflației. De altfel, principalii factori care au condus de-a lungul anului 2018 la creșterea prețurilor sunt cei de natură internă, precum majorarea tarifului energiei, creșterea constantă a cererii agregate
(generată de creșterea veniturilor disponibile ale populației), dar și presiunile în creștere la nivelul costurilor de producție. Conform datelor Institutului Național de Statistică, costul orar al forței de muncă a înregistrat o rată de creştere de 15,6% faţă de acelaşi trimestru al anului anterior. Acestor factori interni li s-au adăugat și cei de natură externă, precum creșterea cotațiilor materiilor prime, precum și creșterea prețurilor la bunurile importate. De asemenea,
intensificarea măsurilor protecționiste și sancțiunilor impuse de SUA unui producător de aluminiu din Rusia au generat volatilitate pe piața metalelor la nivel global, ce a produs efecte inflaționiste și în România. Un alt impact substanțial a fost determinat de creșterea cotației internaționale la petrol. Conform datelor Bloomberg, prețul petrolului Brent și-a continuat traiectoria ascendentă (de la 51 dolari per baril, în septembrie 2017, la aproximativ 75 dolari la sfârșitul lunii august 2018), pe fondul acordului de limitare a producției (OPEC+), escaladării tensiunilor geopolitice și deteriorării capacității de producție a unor producători importanți (exemplu Venezuela și Angola).
O altă explicație pentru creșterea inflației constă în majorarea prețurilor bunurilor industriale, ce s-au transmis ulterior pe lanțul de producție, majorând astfel prețurile finale. În luna iunie a anului 2018, prețurile producției industriale totale (piața internă și piața externă) au crescut cu 6,1% față de luna iunie 2017, conform datelor Institutului Național de Statistică. Această creștere derivă atât din creșterea cererii pentru bunurile industriale (comenzile noi industria
prelucrătoare au crescut în termeni nominali cu 17,3% în primele 8 luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2017), cât și ca urmare a creșterii prețurilor principalelor materii prime, atât la nivel național, dar și la nivel global.
Romanii se mai bucura si de cele mai mizere conditii de viata in mediul rural,si de cea mai mare mortalitate infantila,si de faptul ca sunt in topul betivilor Europei si de pesta porcina,gripa aviara,etc Dar ce ce nu se mai bucura romanii,chiar de disparitia dinozaurilor,de Lovilutie, de clasa poolitica competenta si meseriasa la „Hai si sus/Hai si jos”si de cei mai incompetenti istorici,numai bucurie pe romani!
Da`si salariile……Dle Pam, anunta-i pe colegi si sa stii si dumneata ca nu merge sa faci comparatii de genul asta:Romania-Germania, Romania-Franta sau chiar-Romania Slovacia.Nu merge pentru ca sta rusine.Fiti atenti si cu Africa pentru ca si acolo sunt citeva tari care nu merita asa ceva.