România, tot mai invadată de mărfuri străine

România a raportat în primele zece luni din 2018 un deficit comercial de 11,84 miliarde de euro, mai mare cu 1,62 miliarde de euro decât cel consemnat în perioada similară a anului trecut, pe fondul unei creșteri mai mari a importurilor în raport cu exporturile, arată datele Institutului Național de Statistică.

Asta înseamnă că ies tot mai mulți bani din țară. În perioada 1.I-31.X 2018, exporturile au însumat 57.189,8 milioane de euro, iar importurile au însumat 69.034,8 milioane de euro. De asemenea, exporturile au crescut cu 9,2%, iar importurile cu 10,3%, comparativ cu perioada 1.I-31.X 2017.

În primele zece luni ale anului, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (47,4% la export şi 38,0% la import) şi alte produse manufacturate (32,2% la export şi respectiv 30,7% la import). Valoarea schimburilor intra-UE28 de bunuri în perioada 1.I-31.X 2018 a fost de 43.884,5 milioane de euro la expedieri şi de 51538,6 milioane euro la introduceri, reprezentând 76,7% din total exporturi şi 74,7% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE28 de bunuri în perioada analizată a fost de 13.305,3 milioane de euro la exporturi şi de 17.496,2 milioane de euro la importuri, reprezentând 23,3% din total exporturi şi 25,3% din total importuri.

Analizând datele de mai sus, se poate concluziona că venitul disponibil al populaţiei, rezultat din politica fiscală a guvernului, de majorare a salariilor și pensiilor și de scădere a unor taxe și impozite, se duce în importuri într-o bună măsură. Mai exact, românii consumă din ceea ce alții produc și în felul acesta se amplifică unul din riscurile care amenință stabilitatea macroeconomică. Deocamdată, deficitul comercial nu este îngrijorător, situându-se undeva în sub 4% pe an, în condițiile în care dificultățile apar la peste 5%. Însă, problema care se pune este cum este finanțat acest deficit întrucât investițiile directe sunt la nivel minim. Și pentru că România nu poate apela la cea mai bună sursă de finanțare, este nevoită să încarce datoria publică. Care înseamnă costuri mai mari. În ultimii șapte ani, datoria publică în moneda națională s-a dublat, cu o creștere de la 157 miliarde lei, în anul 2010, la 300 miliarde de lei, la sfârșitul anului trecut. Creșterea produsului intern brut menține datoria publică, în pofida creșterii nominale, la un nivel acceptabil ca raport din PIB. România se află de mulți ani printre țările europene cu o rată a datoriei publice de sub 60% din PIB, prag cerut de Tratatul de la Maastricht.