Românii vând telefoane vechi, dar renunță la reciclare

Românii vând telefoane vechi, dar renunță la reciclare, ceea ce prezintă riscuri legate de baterie

Smartphone-urile au devenit un companion constant pentru mulți români. Pe măsură ce modele noi apar pe piață în fiecare an, utilizatorii se grăbesc să le schimbe pe cele vechi cu cele mai recente upgrade-uri.

 

Totuși, în spatele acestui ciclu rapid, ceva crucial este lăsat în urmă. În timp ce vânzările la mâna a doua sunt în creștere, obiceiul de a recicla corect dispozitivele neutilizate rămâne rar.

 

Această practică are consecințe reale, mai ales atunci când bateriile litiu-ion îmbătrânite sunt manipulate fără grijă. Telefoanele sunt aruncate în sertare, gropi de gunoi sau pe rute de revânzare nesigure, și astfel riscul de deteriorare a mediului și de incendiu crește. România se află acum într-un punct de cotitură, prinsă între entuziasmul tehnologic și lipsa de conștientizare a deșeurilor pe care le lasă în urmă.

Românii sunt din ce în ce mai dependenți de telefoanele lor mobile, arată un studiu

Un sondaj național din 2024 a schițat o imagine clară a cât de importante au devenit telefoanele mobile în viața de zi cu zi din România. Realizat în 2024 de Xiaomi și bazat pe răspunsurile a 1.690 de participanți, studiul a arătat că un procent impresionant de 36,3% dintre români petrec peste șapte ore pe zi pe smartphone-urile lor.

 

Alți 44,2% se încadrează în intervalul patru până la șase ore, în timp ce 18% au raportat că își utilizează dispozitivele timp de una până la trei ore zilnic. Doar o mică parte dintre respondenți, doar 1,5%, au declarat că își mențin timpul petrecut în fața ecranelor sub o oră.

 

Motivele acestei utilizări intense se întind mult dincolo de derularea în gol. Când au fost întrebați cum își folosesc smartphone-urile, respondenții au indicat o gamă largă de scopuri. Comunicarea de afaceri s-a clasat pe un loc fruntaș, 81,4% dintre utilizatori bazându-se pe telefoanele lor pentru apeluri și mesaje. Rețelele de socializare au urmat îndeaproape cu 81,1%, platforme precum Instagram, TikTok și Facebook ocupând o mare parte din zi.

 

Navigarea pe internet (77,5%), gestionarea e-mailurilor (74,5%) și crearea de conținut, cum ar fi realizarea de fotografii sau înregistrarea de videoclipuri scurte (71,8%), au completat principalele activități.

 

Pentru mulți, în 2025, telefonul a devenit mai mult decât un obiect necesar; este un centru personal de productivitate și evadare. Un număr semnificativ de utilizatori își aleg acum smartphone-urile ca dispozitiv de divertisment preferat, în special cei cărora le place să joace jocuri de cazino online. În loc să pornească un laptop sau să se deplaseze la o locație fizică, platformele mobile oferă acces imediat la jocuri de masă și sloturi cu doar câteva atingeri.

 

Serviciile de streaming precum Netflix, Spotify și YouTube domină timpul liber, nenumărați români consumând conținut muzical și video direct de pe telefoanele lor.

Vânzarea telefoanelor vechi în locul reciclării: obiceiul persistent al României

Când vine vorba de modernizare, mulți români își văd telefoanele vechi ca pe o potențială vânzare, nu ca pe fier vechi. În loc să recicleze, preferă să le revândă sau să le dea mai departe.

 

Un raport Eurostat din 2024 pune acest lucru în perspectivă: România se clasează chiar în spatele Croației în Europa în ceea ce privește practica de a oferi telefoanelor o a doua viață, 26% dintre utilizatori optând să vândă sau să-și dăruiască dispozitivele vechi. Reciclarea, însă, este mult în urmă. Doar 11% dintre oameni fac această alegere. Mai grăitor este faptul că mai mult de jumătate, în jur de 51%, își ascund pur și simplu telefoanele scoase din uz acasă, adesea uitate în sertare și dulapuri.

Riscul bateriei despre care puțini vorbesc

Fiecare smartphone, indiferent de model sau marcă, prezintă un risc încorporat atunci când este aruncat: bateria litiu-ion. Aceste surse de alimentare sunt ușoare și eficiente, dar atunci când sunt neglijate, pot deveni periculoase.

 

Bateriile crăpate sau îmbătrânite se pot umfla sau pot avea scurgeri și, în unele cazuri, pot arde. Condițiile necorespunzătoare de depozitare, cum ar fi aruncarea unui telefon vechi într-un sertar fierbinte sau expunerea acestuia la umiditate, pot declanșa incendii care nu sunt ușor de stins. Apa s-ar putea să nu le stingă; adesea trebuie îngropate în nisip sau izolate pentru a opri reacția în lanț.

 

Amenințarea la adresa mediului este mai profundă. Când telefoanele ajung în fluxul general de deșeuri, materialele periculoase se infiltrează în pământ. Substanțe precum plumbul, cromul și mercurul se pot infiltra în sol și în apele subterane, punând în pericol ecosistemele și intrând în lanțul trofic.

Un sistem care are nevoie de soluții reale

Infrastructura pentru reciclarea telefoanelor în România există, dar este insuficientă. Țara are aproximativ 100 de puncte de colectare dedicate. Acest lucru ar putea părea rezonabil până când aruncăm o privire spre alte țări: Austria operează 4.500 de astfel de centre. Italia are peste 6.000. Dezechilibrul este evident.

 

Comportamentul cultural joacă și el un rol în acest sens. Mulți români în vârstă sunt reticenți să se despartă de dispozitivele lor, păstrându-le pentru orice eventualitate. Alții nici măcar nu își dau seama că smartphone-urile și accesoriile lor sunt considerate deșeuri electronice. Încărcătoare de telefon, căști vechi, ecrane sparte, aceste articole ajung adesea în coșurile de gunoi din bucătărie în loc să fie depozitate în canalele de eliminare adecvate.

Un apel la acțiune pentru români

Dependența tot mai mare de smartphone-uri în România reflectă o tendință globală, însă obiceiul de a vinde sau de a acumula dispozitive vechi fără a le recicla are consecințe grave. Cu milioane de telefoane neutilizate care aglomerează locuințele și doar o fracțiune dintre ele fiind eliminate corespunzător, riscurile pentru mediu și siguranța publică sunt în creștere. Prin adoptarea reciclării, sprijinirea inițiativelor de renovare și pledarea pentru o infrastructură mai bună, românii pot reduce pericolele reprezentate de bateriile litiu-ion și pot contribui la un viitor mai sustenabil.