Rusia acuză „efecte monstruoase ale rusofobiei” după interzicerea simbolurilor naționale la Cupa Mondială de Gimnastică Ritmică

Acuzații de politizare a sportului

În reacția oficială transmisă prin intermediul Ambasadei Rusiei la București, Maria Zaharova a catalogat situația drept un „exemplu de arbitrar vădit și de politizare a sportului internațional”. Zaharova a susținut că, deși Federația Internațională de Gimnastică (FIG) a ridicat restricțiile privind participarea sportivilor ruși și belaruși, primarul Clujului a acționat în nume propriu pentru a-și „spori propriul prestigiu”.

„Este regretabil că rusofobia cultivată în România în toți acești ani produce asemenea efecte monstruoase. (…) Partea rusă nu va lăsa această situație fără consecințe”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, cerând totodată ca România să fie privată de dreptul de a mai găzdui competiții internaționale de anvergură, scrie news.ro.

Poziția primarului Emil Boc

Conflictul a debutat după ce edilul Clujului a anunțat public că, deși participarea sportivilor este permisă, simbolurile statului rus nu vor fi tolerate: „Nu sunt de acord ca simbolurile politice ale unui stat agresor din Europa să fie folosite într-o țară a Uniunii Europene, la Cluj, țară care și-a exprimat de atâtea ori poziția împotriva agresiunii Rusiei raportată la Ucraina”.

Poziția lui Boc a creat o situație tensionată și pentru Federația Română de Gimnastică Ritmică (FRGR). Președinta forului, Irina Deleanu, a admis că se află „între ciocan și nicovală”, având în vedere că decizia Primăriei contravine regulamentului actual al Federației Internaționale, fapt ce ar putea atrage sancțiuni asupra României sau compromiterea organizării unor competiții viitoare, precum Campionatul Mondial de junioare de anul viitor.

O decizie sub semnul întrebării

Deși Federația Internațională de Gimnastică a decis în mai 2026 ridicarea restricțiilor, argumentând că „sportul și politica trebuie să rămână separate”, municipalitatea clujeană a menținut interdicția. Mai mult, Primăria a alocat 330.000 de lei pentru eveniment pe 9 iunie, dată la care regulile forului internațional erau deja relaxate, fără a impune însă oficial condiționări privind simbolurile naționale în textul Hotărârii de Consiliu Local.

În primele zile ale competiției, în locul steagurilor Rusiei și Belarusului, în BT Arena au fost arborate steaguri albe, iar sportivii belaruși care au ales să participe au concurat sub egida neutralității. Rusia a refuzat însă această variantă, retrăgându-și delegația și acuzând „încălcări grave ale regulilor de competiție”.

CITEȘTE ȘI:

Rusia acuză România din cauza unui concurs de gimnastică ritmică de la Cluj