Rusia avertizează România pentru „o serie de noi declaraţii anti-ruse” ale lui Băsescu

Ministerul rus de Externe al Federaţiei Ruse a avertizat România, printr-un comentaru al purtatorului de cuvant, Alexander Lukasevici, asupra retoricii anti-ruse a preşedintelui, deloc nuanţată de ministrul Titus Corlăţean. Moscova arată că Bucureştiul ştie bine cine poartă vina crizei din Ucraina, dar ignoră acest fapt.

Este una dintre rarele poziţii oficiale dure din partea Moscovei, războiul declaraţiilor privind Republica Moldova şi Ucraina purtându-se până acum mai mult prin canale neoficiale, în special prin schimburile de replici pe Twitter şi Facebook între vicepremierul Dmitri Rogozin şi consilierii preşedintelui Băsescu.

„Liderul român a acuzat Rusia de comiterea unei «agresiuni împotriva Ucrainei» la ceremoniile de aniversare a 10 ani de la intrarea României în NATO”, precizează Ministerul de Externe rus, adăugând că şeful diplomaţiei române, Titus Corlăţean, nu a respins această declaraţie, citează Mediafax.

Comunicatul diplomaţiei ruse mai arată că Moscova regretă că asemenea retorică anti-rusă a apărut în momentul în care relaţiile bilaterale abia începuseră să se îmbunătăţească.

Vorbind în faţa Parlamentului cu ocazia împlinirii a zece ani de la aderarea României la NATO, Traian Băsescu a făcut apel la Alianţă să ofere garanţii de securitate unor state care nu sunt membre. Liderul român a spus, de asemenea, că NATO trebuie să participe la reglementarea “conflictelor îngheţate” din fostul spaţiu sovietic, inclusiv a celui din Transnistria, se arată în comunicatul diplomaţiei ruse.

Purtatorul de cuvânt al MAE rus, Alexander Lukaşevici, explică apoi de ce Federaţia Rusă consideră inacceptabilă acuzarea Rusiei pentru escaladarea crizei din Ucraina, sugerând că guvernul României nu are nevoie de explicaţii în acest sens, pentru că ştie foarte bine cine este de vină pentru deteriorarea situaţiei din Ucraina. „Se poate ghici în spatele acestor atacuri intenţia clară a Bucureştiului de a ignora adevăratele cauze ale crizei din Ucraina”, a adăugat diplomaţia rusă”, se arata în reacţia MAE rus.

Apoi Lukaşevici arată că Memorandumul de la Budapesta din 1994, prin care Marea Britanie, SUA şi Rusia se angajează să garanteze securitatea Ucrainei în schimbul renunţării acesteia la arsenalul nuclear moştenit de la fosta URSS, a fost deja încălcat în momentul escaladării crizei din Ucraina. “Cât priveşte Memorandumul de la Budapesta, principiile sale de bază au fost violate de acţiunile altor puteri garante, înainte de referendumul legitim din Crimeea”, arată Lukaşevici.

Poziţia MAE rus vine după ce România a denunţat, în martie, „agresiunea” rusă în Crimeea şi referendumul „ilegal” care a condus la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia şi după ce Traian Băsescu a cerut o repoziţionare a forţelor NATO în Europa.

La finalul acestui comentariu, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei de la Moscova a subliniat că atitudinea dură a României faţă de Rusia nu este în interesul niciunuia dintre state. “Această retorică antirusă la nivelul conducerii statului român (…) nu este în interesul nimănui”, mai arată comunicatul Ministerului de Externe rus.

Site-ul newsru.com, care a preluat comunicatul diplomaţiei ruse, notează că România a participat activ la acţiunile care au dus la extinderea “apărării comune” a NATO în Europa de Est. Site-ul arată că SUA au cerut României permisiunea de a spori numărul de militari la baza aeriană de la Marea Neagră (Mihail Kogălniceanu) la circa o mie de militari. Cu toate acestea, este negată legătura dintre această decizie şi criza din Ucraina. Mai mult, scrie newsru.com, în spaţiul aerian al României efectuează zboruri regulate avioanele de recunoaştere AWACS.

În contextul acestor reacţii dure la adresa României, presa rusă scrie că ministrul german de Finanţe a negat, în urma protestelor diplomaţiei ruse, că ar fi comparat regimul de la Moscova cu Germania nazistă a lui Hitler, sugerându-se că şi oficialii români ar trebui să-şi nuanţeze o serie de afirmaţii, mai cu seamă în condiţiile în care Berlinul a făcut acest lucru. “Nu sunt un idiot să compar pe cineva cu Hitler. Niciun om politic german nu ar face asta vreodată”, a spus Schauble. El a recunoscut că a vorbit despre anexarea regiunii sudete din Cehoslovacia de către nazişti, dar că nu a făcut vreo paralelă cu evenimentele actuale. “Mi-aş fi cerut scuze dacă aş fi făcut o asemenea greşeală”, a spus Schauble.