Rusia: NATO şi UE nu au ce căuta în regiunea arctică

Pe măsură ce încălzirea globală faciliteaza navigaţia în regiunea arctica şi permite exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi, Rusia îşi va spori prezenţa militară aici şi consideră că NATO şi UE ar trebui să stea departe de Arctica.

„Frontiera noastră nordică a fost închisă din cauza gheţurilor şi a climei vitrege. Dar cum gheaţa dispare, nu putem lăsa 20.000 de kilometri nesupravegheate. Nu putem să rămânem neapărăţi”, a declarat pentru Interfax Anton Vasilev, ambasador al Federatiei Ruse pentru probleme arctice.

Doar statele membre ale Consiliului Arctic (Canada, Danemarca, Groenlanda, Insulele Feroe, Finlanda, Islanda, Norvegia, Rusia, Suedia şi SUA) pot stabili bazele unei noi împărţiri a resurselor din regiune, nu NATO sau UE, a spus Vasilev.

Ambasadorul rus a reafirmat că Rusia se opune ideii creării unui mini-NATO al naţiunilor circumpolare, lansată la un summit al statelor nordice, care a avut loc la Londra, în ianuarie 2011.

În 2007, Moscova a reclamat în mod oficial o zonă de exploatare a resurselor arctice de mărimea Marii Britanii, care se extinde până apropape de Polul Nord. Cererea Rusiei nu a fost încă aprobată de Naţiunile Unite. Mai multe state non-arctice consideră însă că graniţele statelor nu pot merge mai departe de 200 de mile în Oceanul Arctic, restul urmând să aibă statut de ape internaţionale.

Guvernul Putin a stabilit că dezvoltarea exploatărilor arctice de hidrocarburi este o prioritate naţională. Compania de stat Rosneft a semnat recent un acord cu americanii de la Exxon pentru exoploatarea unui camp gazeifer în Arctica, în dauna British Petroleum. Se estimează că regiunea are resurse energetice mai mari decât Arabia Saudită.