Să facem ce spune Olanda sau ce face Olanda?

Mark Rutte, premierul Olandei

Olanda este foarte interesată de mersul justiţiei în România, aşa cum a demonstrat-o prin scrisoarea semnată la începutul anului de ambasadorul la Bucureşti, alături de mai mulţi şefi de misiuni diplomatice occidentale, în care critica adoptarea la ceas de seară a celebrei ordonanţe 13. Însă Olanda este interesată şi de reforma economică din România, în special de procesul privatizărilor, pornind de la terenurile agricole până la portul Constanţa, aşa cum o arată actualul prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, încă din 2014, pe când conducea diplomaţia olandeză. Olanda a avut grijă ca România să îşi privatizeze industria, iar justiţia să cureţe mediul de afaceri de întreprinzătorii români corupţi, iar când Bucureştiul nu s-a arătat un elev silitor, Olanda s-a opus intrării României în spaţiul Schengen.

Se pare însă că, la el acasă, guvernul olandez nu face tocmai ceea ce le cere ţărilor din Estul UE să facă. Ministrul olandez pentru Afaceri Economice a început să promoveze o agendă protecţionistă, urmărind blocarea preluării de către acţionari străini a companiilor olandeze. Săptămâna trecută, ministrul Henk Kamp (în funcţie începând din 2012, membru al Partidului pentru Libertate şi Democraţie, promotor al doctrinei economice liberale) a trimis parlamentarilor o scrisoare care a înfuriat fondurile de investiţii. Guvernul olandez doreşte să blocheze preluările ostile ale acţiunilor olandeze, să introducă o perioadă tranzitorie de un an de la înregistrarea unei asemenea tentative, perioadă în care statul va interzice acţionarilor să schimbe structura consiliilor de administraţie, politica de plăţi a companiilor şi să aprobe eventuale fuziuni sau achiziţii. „Preluările ostile pot duce la pierderea activităţilor de cercetare şi dezvoltare, pot slăbi ecosistemul inovaţiei în Olanda şi chiar pot duce la riscuri la adresa securităţii naţionale“, arată ministrul în scrisoarea trimisă deputaţilor şi citată de Financial Times.

Protejarea domeniilor economice vitale

Companii de management al fondurilor, precum Schroders sau Franklin Templeton (care administrează Fondul Proprietatea în România), au sărit ca arse şi au făcut apel ca guvernul să renunţe la asemenea planuri, considerate protecţioniste. „Ideile legislative sunt tot mai suprarealiste. Politicienii vor să pună bariere. Este oribil. Mă simt ruşinat că sunt olandez. Perioada aceea de un an este revoltătoare“, spune, pentru Financial Times, un investitor olandez, sub condiţia anonimatului. Criticile acestea par să nu schimbe nimic, mai cu seamă că vin la scurt timp după încercarea de preluare a concernului anglo-olandez Unilever de către americanii de la HeinzKraft, refuzată de olandezi. În plus, parlamentarii olandezi au votat de curând în favoarea unor legi care să protejeze companiile autohtone din domenii socotite vitale: insfrastructură, IT, telecomunicaţii şi apărare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 1

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.