Să nu întoarcem spatele rațiunii

Protestele masive din aceste zile au reuşit un fapt remarcabil: au readus în prim-plan etica şi conflictul de interese. Lumea contemporană pare foarte puţin preocupată de aceste „accesorii“ ale vieţii sociale, pentru că în noua lume a post-adevărului creşte tentaţia autoritarismului, inclusiv în țara libertății, America. Iar autoritarismul se definește prin abandonul atitudinii etice și ignorarea conflictului de interese. Este interesant că New York Times, cred, ziarul cel mai influent din lume, a deschis un spațiu pentru români, în limba română, care colectează mărturii despre efectele corupției în viața și țara lor. Intenția este aceea de a face o comparație cu situația din SUA. Protestul din Piața Victoriei are meritul de a spune Guvernului că poartă integral răspunderea pentru actele sale și că nu poate decide să ignore adevărul privitor la efectele unora dintre deciziile sale. Aceasta este libertatea. Reacțiile de protest sunt sănătoase și necesare, iar dacă sunt și spontane, cu toții presupunem că nu sunt dirijate central. Motivația spontană poartă cu sine, de regulă, sinceritatea. Astfel, este important să spunem unui guvern – oricare ar fi acela – că abilitatea de a face ceva (legi sau acte administrative) nu este egală cu dreptul de a face acel ceva. Dreptul nu poate fi acela de a adopta legi sau acte imorale. Însă dacă guvernul nu are voie să ignore adevărurile ce nu-i convin, la fel, nici cei din sistemul juridic (CSM sau șefii Parchetelor) nu pot să ignore realitatea unor acuzații sau sentințe evident nedrepte. Statul de drept nu e nici apodictic, nici dogmatic. Avem tot dreptul și chiar obligația să ne împotrivim unor derapaje în funcționarea statului de drept și trebuie să afirmăm că actele emise în numele statului de drept nu pot fi dogme. Când se creează voit situația în care, de teamă, oamenii se prefac că îi cred pe reprezentanții sistemului, nu mai este libertate. Mai simplu spus, fiecare să-și facă treaba conform și numai conform cu statutul democratic și constituțional al instituției din care face parte. Spre exemplu, statul de drept este întemeiat pe o legitimitate legală, iar Parlamentul pe legitimitatea democratică a votului popular. Să nu se înțeleagă că i-aș trimite să stea cu spatele unii la alții. Dimpotrivă, să se privească cu încredere. Parlamentul și Guvernul fac legi și politică, iar magistrații interpretează legea și o aplică. Monitorizarea tuturor politicienilor de către procurori e clar abuzivă, iar ca mod de acțiune e apanajul unui regim autoritar, adică nedemocratic sau de democrație ne-liberală, în cuvintele premierului ungur Orban.

Să mă întorc la politică. Când protestele din România erau prezentate în întreaga lume democratică, am fost solicitat să dau câteva interviuri unor importante ziare din Franța, Spania și Italia. Am răspuns cu toată grija pentru adevăr, dar și pentru a nu alimenta o imagine de război al surzilor. Fiecare dintre cei trei ziariști mi-a pus în final aceeași întrebare: încotro se îndreaptă situația și care e soluția? Ca întotdeauna, soluția nu poate fi respingerea reciprocă împietrită în resentimente, ci dialogul. Nu e vorba ca raționalitatea sufletească, cum este aceea a înțelepciunii, să înlocuiască raționalitatea forței, adică cine folosește mai bine puterea (ce frumos ar fi…). Este vorba de răspunderea cu care au fost învestiți conducătorii de către popor. Iar această răspundere impune ca unele calcule foarte politice și egoiste să fie lăsate deoparte.

Mi-au plăcut versurile recente ale unui poet român, prea puțin cunoscut, Valentin Rădulescu:

„La judecata de apoi
vei da seamă de cuvintele tale.
Ești singurul lor stăpân“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Petre Roman 38 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.