Sancțiuni drastice în spitale pentru decontările fictive

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu va plăti 10% din valoarea contractului cu unitatea sanitară, publică sau privată, dacă sunt identificate cazuri de fraudare a sistemului şi de decontare fictivă a serviciilor, a anunţat luni ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete.

El a prezentat, într-o conferinţă de presă comună cu premierul Ilie Bolojan şi preşedintele CNAS, Horaţiu Moldovan, măsurile avute în vedere de guvernanţi pentru reforma în sănătate.

„În ultimele patru săptămâni, împreună cu preşedintele Casei, împreună cu prim-ministrul, încercăm să analizăm cifrele reale din sistem pentru a înţelege fenomenul. Şi am ajuns la concluzia că multe servicii au fost decontate, deşi ele nu s-au întâmplat niciodată. Şi am avut surpriza să vedem că pe acelaşi pacient au fost decontate în aceeaşi zi multe servicii, cu toate că pacientul nu a fost prezent niciodată în unitatea sanitară publică sau privată, motiv pentru care venim cu o măsură destul de grea şi anume instituirea unei sancţiuni şi recuperarea contravalorii serviciilor medicale în cazul în care, în perioada derulării contractului, structurile de control ale Caselor şi, sigur, ale Ministerului Sănătăţii raportează, conform contractului, în vederea decontării acestora, servicii care nu au fost efectuate, iar furnizorul de servicii medicale spitaliceşti nu poate face dovada efectuării acestora pe baza evidenţelor proprii. (…) Sancţiunea va fi o sumă stabilită prin procent de 10% la contravaloarea serviciilor de spitalizare aferente lunii în care s-au înregistrat aceste servicii decontate fictiv. Pe scurt: Casa nu va plăti 10% din valoarea contractului cu unitatea sanitară, publică sau privată, dacă sunt identificate astfel de cazuri de fraudare până la urmă a sistemului şi de decontare fictivă a serviciilor”, a anunţat Alexandru Rogobete.

El a vorbit şi despre „fenomenul” decontărilor fictive venite dinspre anumite unităţi sanitare, publice şi private.

„Se mai întâmplă un fenomen: există anumite unităţi sanitare, publice şi private, care decontează sau care facturează către CNAS, în timp de o lună, servicii. Şi vă dau o cifră, nu este reală, este doar pentru a înţelege fenomenul: facturează servicii de 10 milioane de lei, dar investeşte în medicamente, în consumabile medicale, în reactivi 10.000, 20.000 de lei pe lună. Or, acest lucru nu este posibil. Nu poţi să efectuezi 20 de anestezii generale într-o lună, care să te coste 2% sau 3% din valoarea costului real. Din acest motiv, Casa împreună cu Ministerul Sănătăţii vor efectua controale şi vor aplica o sancţiune de 20% din valoarea contractului cu CNAS pentru acele situaţii în care nu se poate face dovada, prin facturi sau prin documente de livrare a echipamentelor medicale, a medicamentelor sau a consumabilelor medicale”, a atras atenţia ministrul Sănătăţii.

Potrivit acestuia, „fenomenul este cunoscut de foarte multă lume”.

„Sunt sigur că mulţi care mă privesc acum cunosc acest fenomen prin care medicamentele, materialele sanitare şi, mai grav, uneori, echipamentele medicale sunt luate din spitalul public şi instalate şi folosite în cabinetele private. Nu am spus în spitalele private, am spus în cabinetele private şi este o mare diferenţă”, a susţinut Rogobete.

Ministrul Sănătății adeclarat că între măsurile avute în vedere privind reforma sistemului sanitar se numără sancționarea șefului de secție și a medicului în cazul internărilor fictive.

”Am discutat despre internarea fictivă. Venim cu o măsură fermă, discutată cu oamenii de bună-credință din sistemul de sănătate, și aici mă refer la șefi de secție, la manageri, la profesori și așa mai departe, și anume sancționarea administrativă a internărilor fictive cu încetarea contractului de administrare al șefului de secție și cu încetarea contractului de muncă al medicului care internează fictiv un pacient într-un spital public”, a informat Rogobete, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria.

Ministrul a precizat, totodată, că evaluarea managerilor de spitale se va derula după noi criterii, introducându-se indicatori adaptați prezentului, în condițiile în care aceștia nu au mai fost actualizați din 2007.

”Există în România manageri care au dovedit că se poate și jos pălăria în fața acestora, dar există și multe unități sanitare în care managementul lipsește cu desăvârșire, motiv pentru care venim cu o nouă măsură, destul de rigidă, dar fermă, prin care evaluarea managerilor se va face pe baza indicatorilor asumați prin proiectul de management, care devine anexă la contract, și pe baza altor indicatori nenegociați, stabiliți prin ordin al ministrului Sănătății, suplimentar față de indicatorii pe care aceștia îi semnează atunci în contractul de management cu autoritatea locală în cazul spitalelor care se află în subordinea autorităților locale, respectiv cu Ministerul Sănătății. (…) Există indicatori de evaluare pentru managerii unităților sanitare, indiferent de subordonarea spitalului, care nu au fost actualizați din 2007, suntem în 2025. (…) Ce ne dorim prin această măsură este ca, pe lângă indicatorii pe care îi au deja, prin ordin al ministrului Sănătății să adăugăm indicatori adaptați anului 2025 și adaptați nevoilor reale de evaluare a unui manager de spital”, a explicat Alexandru Rogobete.

Urmează să fie introduși și indicatori de evaluare pentru șefii de secție. ”Astăzi nu există criterii minimale de concurs pentru ocuparea unui post de șef de secție, la fel cum nimeni nu evaluează performanța șefului de secție dintr-o unitate sanitară. Vom introduce, de asemenea, la pachet cu indicatorii de performanță pentru manageri, și indicatori de evaluare și de performanță pentru șefii de secție, care trebuie să își asume responsabilitatea performanței echipei pe care o coordonează”, a punctat ministrul.

El a anunțat și un proiect-pilot de mobilitate medicală pentru reducerea deficitului de personal care se înregistrează în multe unități sanitare. ”Pentru anumite specialități există un deficit de personal, motiv pentru care încercăm un studiu-pilot. Ministerul Sănătății va demara acest proiect-pilot, prin care vom crea un cadru de mobilitate medicală. Medicii specialiști care nu au avut în ultimele 24 de luni un loc de muncă în spitalul public se pot înscrie în acest program de mobilitate. Vor fi repartizați de către Ministerul Sănătății în unitățile sanitare unde există acest deficit, cu acordul lor evident, pe o perioadă între 6 și 12 luni. Încercăm prin această măsură să acoperim două vulnerabilități ale sistemului: pe de o parte, să reducem exodul medicilor care pleacă din România pentru că nu au un post în spital și, pe de altă parte, să creștem accesul pacienților la servicii medicale în zonele slab deservite medical”, a explicat Rogobete.