Consilierul de dezvoltare personală Luminiţa Băltăreţu ne propune să încheiem un armistiţiu cu politicienii pe care ne-am deprins să-i blamăm şi să-i privim, măcar odată, cu îngăduinţa cuvenită unor oameni suferinzi.Trăim într-o societate divizată, în care există un conflict permanent între “noi” şi “ei”. Noi suntem cei care stăm cu capul plecat, adunaţi de spate, avem o natură dependentă şi aşteptări foarte mari de la “ei”. Ei sunt oamenii care ne conduc şi pe care-i condamnăm pentru nereuşitele noastre. Luminiţa Băltăreţu ne spune că nici ei nu sunt mai fericiţi decât noi.
Traian Băsescu
Are impresia că e singur, îi lipseşte afecţiunea, iar căderea părului îi transmite să ţină cont şi de părerea celorlalţi
Avem un preşedinte pe care cei care îl iubesc îl consideră autoritar, iar cei care îl detestă îl descriu drept dictator. Dacă e adevărat că traumele emoţionale lasă urme pe aspectul nostru fizic şi asupra comportamentului, înseamnă că şi cei care-l iubesc, şi ce-i care-l detestă pe Traian Băsescu au dreptate. Cosilierul de dezvoltare personală Luminiţa Băltăreţu susţine că prima dovadă de autoritarism la şeful statului este calviţia. “Este specifică unei persoane autoritare, dar care abuzează de autoritatea sa şi care se revoltă în faţa altei autorităţi. Prin căderea părului, corpul vrea să îţi spună să recunoşti ceea ce eşti şi îţi transmite că trebuie să încetezi să-ţi impui punctul de vedere fără a ţine cont de părerea celorlalţi”, spune Luminiţa Băltăreţu, care atrage atenţia că dorinţa de putere şi de control a preşedintelui este justificată de nişte traume descifrabile.
Asimetria pronunţată de pe chipul lui Traian Băsescu are relevanţă covârşitoare în diagnosticarea pe principii metafizice. "Arată că suferă de o rană de respingere, activată în relaţia cu părintele de acelaşi sex şi poartă masca fugarului", susţine Luminiţa Băltăreţu. Despre tatăl lui Traian Băsescu se cunoaşte că a fost cadru militar, iar animozităţile dintre cei doi au fost întrucâtva recunoscute la un moment dat chiar de mama preşedintelui. "Traian a făcut armata pentru că s-a supărat cu taică-su, care voia să-l dea la o şcoală tehnică militară. Abia apoi a intrat la Facultatea de Marină de la Constanţa", declara în decembrie 2004 Elena Băsescu, mama preşedintelui.
O ranchiună nerecunoscută de Traian Băsescu faţă de tatăl său poate fi, în opinia consilierului de dezvoltare personală, cauza care a determinat apariţia unor noduli benigni pe glanda tiroidă. "Nodulii indică de asemenea o decepţie, cel bolnav consideră că nu se bucură de recunoştinţa pe care o merită şi are impresia că aşteptările celorlalţi de la el sunt nerealiste." Asimetria feţei, nodulii şi faptul că aceştia s-au localizat pe glanda tiroidă, toate astea la un loc pot însemna că Traian Băsescu a avut o relaţie tensionată cu tatăl său, în care nu o dată s-a simţit respins. O relaţie în care tatăl a fost foarte exigent, iar fiul şi-a reprimat ura pentru părinte şi care în toamna lui 2007 a condus la operaţia prin care preşedintelui i-au fost îndepărtaţi chirurgical nodulii şi o parte din glanda tiroidă.
În mai 2006, starea de sănătate a preşedintelui ţinea o armată de reporteri la poarta unei clinici din Viena şi o ţară întreagă în suspans. Traian Băsescu a fost operat atunci de hernie de disc, un diagnostic care arată că bolnavul trăieşte sub presiune şi nu mai face faţă. "Această presiune poate veni de la el însuşi sau de la ceilalţi. Simte că a luat greutăţile tuturor în spatele lui. Are impresia că e singur, îi lipseşte afecţiunea, nu este sprijinit îndeajuns, dar nu vrea să recunoască asta. Trăieşte cu sentimentul că este prizonier şi indecis", explică Luminiţa Băltăreţu, adăugând că principalul motiv pentru care preşedintele are probleme de coloană este că s-a străduit mult timp să-şi inhibe vulnerabilităţile, pozând într-un tip rigid.
Prilej de bancuri de cele mai multe ori, strabismul de care suferă Traian Băsescu este de fapt un alt simptom important în decodificarea metafizică. Luminiţa Băltăreţu afirmă că această afecţiune indică dificultatea celor două emisfere cerebrale de a funcţiona simultan, “persoana fiind uneori prea raţională, alteori prea emoţională. Are deci dificultăţi în a vedea lucrurile sau persoanele aşa cum sunt”.
Elena Udrea
Are o privire intensă şi seducătoare, înseamnă că principala sa frică este să nu fie trădată, minţită, dezamăgită
Ministrul Turismului şi al Dezvoltării Regionale este fără îndoială o persoană care provoacă reacţii foarte puternice, fie ele de simpatie sau de ostilitate. Elena Udrea domină, înfruntă şi caută să seducă orice tip de auditoriu. Însă tocmai această strădanie de a fi veşnic în control, vocea puternică şi gesturile ample transmit dovezi clare că poartă la rândul ei o mască.
În opinia Luminiţei Băltăreţu, comportamentul Elenei Udrea indică prezenţa unei răni de trădare ascunse în spatele unei măşti de dominator. “Are o privire intensă şi seducătoare, asta înseamnă că principala sa frică este să nu fie trădată, minţită, dezamăgită. Este persoana care are nevoie să-i controleze pe ceilalţi, care se enervează şi se impacientează foarte uşor. Are nevoie să se simtă importantă şi vrea să convingă, să impresioneze pe toată lumea.“ Şoldurile rotunde şi puternice ale Elenei Udrea, o caracteristică a femeii românce tipice de altfel, relevă o dată în plus nevoia acută de a deţine controlul şi de a se asigura că lucrurile sunt făcute aşa cum crede ea că e bine. Vorbeşte tare, încearcă să intimideze şi să manipuleze, dar în tot acest timp trăieşte cu spaima că ea va fi cea trădată şi manipulată.
Elena Udrea este o femeie pentru care imaginea este foarte importantă şi care se controlează în cel mai mic detaliu. Ne-a obişnuit cu ţinute strâmte şi veşnic asortate şi nu s-a sfiit să pozeze în costum de baie la un moment dat. În ultimul an însă, ministrul Turismului a luat în greutate aproximativ 5-6 kilograme, iar în opinia consilierului de dezvoltare personală ăsta e un semn clar că a suferit un şoc emoţional şi nu a fost ocolită de sentimentul umilinţei. Corpul Elenei Udrea încearcă să-i spună că deşi face eforturi pentru a se simţi importantă şi apreciată, maniera prin care vrea să obţină recunoaşterea este greşită. Dacă nu-şi va asculta ritmul interior şi nu-şi va reevalua raporturile cu cei din jur, Elena Udrea riscă să trăiască tocmai frica sa cea mare: de a fi abandonată, trădată, părăsită de ceilalţi.
Mircea Geoană
Este în permanenţă tracasat în munca lui, organismul este chinuit şi cere cu disperare ajutor
Mircea Geoană, cel care aproape a devenit preşedintele României, are aspectul unui individ rigid şi dependent, iar aceste însuşiri evidenţiază două traume majore în relaţia cu părintele de acelaşi sex: nedreptate şi abandon. Asemenea celui care i-a tras de sub fund scaunul de preşedinte, Mircea Geoană este fiu de cadru militar. În public vorbeşte des şi cu respect despre tatăl său, însă cei care l-au cunoscut mai bine au remarcat răceala dintre cei doi. O fostă colegă de serviciu a declarat pentru "Academia Caţavencu", anul trecut, că "despre tata nu vorbea niciodată, doar de maică-sa spunea că-l ajuta mult".
Pentru consilierul de dezvoltare personală, lucrurile sunt limpezi: vocea seacă, faptul că vorbeşte mecanic şi reţinut, controlul pe care şi-l impune asupra greutăţii corporale sunt dovezi că Mircea Geoană s-a simţit nedreptăţit de tatăl său şi a suferit din pricina distanţei dintre ei. Asta a dat naştere unei dorinţe puternice de-a se înfăţişa lumii drept impecabil, fără de cusur, însă în percepţia sa nu a fost niciodată suficient de bun. Ochii căzuţi, obrajii căzuţi şi alura per ansamblu trădează natura sa dependentă de afecţiunea celorlalţi şi teama permanentă că o va pierde.
Pentru toţi actorii politici importanţi de la noi, anul 2009 a fost unul epuizant, iar consumul nervos la care s-au supus a condus la o deteriorare vizibilă a aspectului lor fizic. Însă la Mircea Geoană efectele sunt mai pronunţate decât la oricine altcineva. Din confruntarile politice în care s-a angajat în ultimul an, Mircea Geoană a ieşit înfrânt, încărunţit, ridat şi încercănat ca şi când ar fi intrat într-un proces de îmbătrânire galopant.
Din felul în care arată acum Mircea Geoană, Luminiţa Băltăreţu înţelege că organismul lui este chinuit şi cere cu disperare ajutor. "Aceste riduri care au apărut brusc denotă că a trăit un şoc emoţional, o suferinţă interioară puternică. A trăit o ruptură sau un eveniment în care a fost nevoit să se detaşeze de anumite persoane, de o situaţie sau de un bun material. Asta îl face să trăiască în disperare." Pentru specialistul în metafizică, Mircea Geoană are înfăţişarea unui individ care este în permanenţă tracasat în munca lui, care are îndoieli mari şi care nu se simte la înălţime. Iar faptul că a încărunţit rapid denotă că se simte presat de societate, de familie, de prieteni, de obligaţiile de serviciu.
Crin Antonescu
O natură dependentă, caută orice prilej să joace rolul salvatorului şi este fericit când reuşeşte să fie de folos celorlalţi
Un copil care s-a simţit abandonat şi nedreptăţit, a fost încercat de multe greutăţi şi a făcut performanţă la maturitate în a-şi masca traumele emoţionale. Asta ar spune, pe scurt, despre Crin Antonescu un specialist în depistarea blocajelor emoţionale şi mentale. Despre copilăria lui Crin Antonescu se ştie că a fost una dificilă, marcată de absenţa mamei, care a plecat de lângă el când avea numai trei ani.
În urma divorţului dintre părinţii săi, Antonescu a rămas în custodia tatălui, în vreme ce mama s-a recăsătorit şi a avut ulterior alţi doi copii. "Ochii mari şi trişti, căzuţi, tendinţa spre guşă, corpul alungit, subţire, dar lipsit de tonus muscular… putem vedea cu uşurinţă într-o astfel de persoană copilul mic care are nevoie de ajutor, o natură dependentă", spune Luminiţa Băltăreţu. Pentru individul care suferă de rana abandonului este foarte important să se facă plăcut, să fie înconjurat cu atenţie şi are nevoie de sprijin în tot ceea ce face.
Este adesea exagerat de cald şi prietenos pentru că inconştient speră că dacă oferă afecţiune va fi răsplătit cu afecţiune. Pentru că în adâncul sufletului este o victimă, caută orice prilej să joace rolul salvatorului şi este fericit când reuşeşte să fie de un real folos celorlalţi. Însă bucuria îi este adesea ruinată rapid de impresia că nu primeşte la fel de mult cât a dat. Ca şi Mircea Geoană, şi Crin Antonescu este dependent de aprecierea şi susţinerea celor din jur.
De altfel, Crin Antonescu şi Mircea Geoană prezintă o serie de vulnerabilităţi emoţionale similare, cu diferenţa că episoadele încărcate de dramatism din viaţa lui Crin Antonescu l-au ajutat pe acesta să se cunoască mai bine pe el însuşi şi să mascheze mai eficient suferinţa. Amândoi trăiesc cu teama că vor pierde ceva, amândoi poartă masca rigidului îngrijit, perfecţionist, atent la detalii, însă, în situaţii-limită, Crin Antonescu a dat dovadă de mai multă stăpânire de sine. Faptul că astăzi excelează în discursul public este dovada că pe parcursul vieţii şi-a depistat şi şi-a asumat propriile limite. Poate nu pe toate, dar macar o parte dintre ele.
Crin Antonescu s-a îngrăşat în ultimul an, iar Luminiţa Băltăreţu este de părere că asta ar trebui să ne dea de gândit şi nouă, şi lui. "Principalul motiv pentru care se îngraşă o persoană este sentimentul de autoculpabilizare, urmat de neacceptarea propriei persoane. Mai e şi varianta să se fi simţit umilit profund la un moment dat, iar organismul îi spune că trebuie să iasă dintr-o conjunctură nebenefică, în dezacord cu propriile convingeri".
Victor Ponta
Poartă masca fugarului la care recurg cei care s-au simţit respinşi în copilărie
Victor Ponta ni s-a înfăţişat încă de la debutul în viaţa publică drept un tânăr proaspăt, echilibrat şi dezinvolt. Succesul său în politică şi în magistratură, mariajul cu o femeie frumoasă care i-a dăruit deja un copil, toate astea ne pot determina să credem că noul lider al social democraţilor este un răsfăţat al sorţii care se simte foarte bine în pielea lui. Consilierul de dezvoltare personală nu crede că e întru totul aşa: "Ochii mici, capul mic în comparaţie cu restul corpului, gesturile discrete… aş spune că poartă masca fugarului la care recurg cei care s-au simţit respinşi în copilărie".
O teorie care stă în picioare având în vedere că mama preşedintelui social democrat a mărturisit recent că nu şi-a dorit să-l nască pe fiul său de teamă că îşi va pune propria viaţă în pericol. Iată ce a declarat Cornelia Naum, mama lui Victor Ponta, pentru www.inpolitics.ro după Congresul PSD în care fiul său a câştigat cea mai înaltă funcţie în partid: “Faptul că Victor s-a născut se datorează integral tatălui său, Dumnezeu să-l odihnească, pentru că eu luasem decizia să nu păstrez sarcina. Aveam o anume suferinţă medicală care permitea un avort legal, şi eram hotărâtă să nu fac copilul, dar a fost dorinţa fierbinte a tatălui său să îmi asum riscul. (…) Îmi pare rău că nu a trăit să asiste la succesul de acum al lui Victor. S-ar fi bucurat tare mult".
Pe lângă eventualele tare emoţionale pe care Victor Ponta le-ar fi putut dobândi în mod inconştient din pricina temerilor mamei în cursul sarcinii sau în urma decesului tatălui său, Luminiţa Băltăreţu ne atrage atenţia asupra unui alt aspect foarte important: ochelarii. "Toate problemele care afectează vederea semnifică preferinţa individului respectiv de a închide ochii asupra a ceea ce se întâmplă în loc să rişte să piardă ceva".
