Sărbătoarea tuturor strigoilor, la final de noiembrie, la Castelul Bran

Tradițiile și obiceiurile românești, atât de bogate, sunt aduse în atenția vizitatorilor Castelului Bran, și prin ziua Sfântului Andrei. În perioada 22 – 30 noiembrie 2019, la Castelul Bran va avea loc ”Sărbătoarea tuturor strigoilor”, care are rolul de a alunga toate relele și spaimele anului care se încheie și pentru a pregăti sărbătorile de iarnă, când Anul Nou va bate la ușă.

Vedeta sărbătorii va fi usturoiul, cu care vor fi întâmpinați toți vizitatorii, atât în Castelul Bran, în magazine și în Parcul Regal, cât și la Restaurantul Castelului, în fiecare farfurie. Aici se vor găti bucate alese, de sezon, printre care menționăm: supă cremă de dovleac cu curry, plăcintă cu fructe de toamnă și anason, pulpă de rață cu linte neagră și piure de sfeclă roșie, iuțită cu hrean. Pentru curaj, vor sta la loc de cinste vinurile Chateau Bran și tăriile de Bran, iar ca leac pentru răcelile de sezon, ceaiul cu usturoi.

În data de 30 noiembrie 2019, turiștii care poartă numele Sfântului Andrei pot vizita gratuit Castelul Bran, în baza unui act de identitate. Iar seara, de la ora 18.00, sunt invitați la o cină la Restaurantul Castelului, unde sunt așteptați cu un meniu special, de sărbătoare. Rezervările se fac la telefonul 0749121120.

Vechile credințe românești spun că în noaptea de 30 noiembrie, zi de cumpănă între toamnă și iarnă, strigoii se luptă să pună stăpânire pe sufletele oamenilor. Cerurile se deschid, lupii vorbesc, iar fetele sau femeile singure își visează ursitul. Noaptea Sfântului Andrei sau Noaptea Strigoilor este o noapte de spaimă, când se crede că spiritele morților ies din morminte şi se iau la bătaie la răspântii de drumuri cu strigoii vii. Au loc lupte sângeroase cu coasele furate din gospodăriile oamenilor până în zori de zi. La răsăritul soarelui, spațiul se purifică, duhurile se întorc în morminte, iar sufletele strigoilor vii revin în trupurile părăsite. Ca să se apere de atacul strigoilor și al moroilor (morții vii) care vor să le fure sufletul, oamenii folosesc usturoiul. Noaptea are loc ritualul „păzitul usturoiului”, adică se stă de veghe între funii de usturoi, plantă despre care se crede că poate alunga strigoii, influențele diavolești și ghinionul. Cu usturoi se fac cruci la ferestre, se ung coarnele vitelor și se aromatizează copios mâncărurile. În credința populară, se consideră că usturoiul este om: are cap, este îmbrăcat în haine, iar firele de usturoi se numesc căței. Puterea de a apăra și a alunga răul, îi vine de la faptul că poartă semnul crucii.

Tot în noaptea de Sfântul Andrei românii pun grâu la încolțit, pentru a afla dacă vor avea un an cu bunăstare, noroc și sănătate sau va fi marcat de dificultăți. De Anul Nou se verifică dacă firele crescute din grâu sunt înalte, drepte, puternice și dese. În acest caz, va urma un an bogat, cu recolte bune.

Românii mai cred și că Sfântul Andrei este patronul lupilor, ca avatar al unei zeițăți păgâne care murea și renăștea simbolic în Noaptea Strigoilor. Conform marelui filozof Mircea Eliade, nașterea poporului român a stat sub semnul fuziunii a două popoare care-și trag obârșia mitică din lupi, dacii și romanii, după cum consemnează Cristian Bădiță, în cartea ”Teme, personaje, sărbători creștine și tradiționale românești”. Creștinismul a pus lupii sub stăpânirea celor doi frați, Petru și Andrei, crezându-se despre amândoi că ”au puterea de a lega gura lupilor”, de a înăbuși tentațiile păgânismului. În contextul credinței creștine, lupul își schimbă semnificația pozitivă, de totem favorabil populației păgâne, devenind vârcolac, pus pe răzbunare. De aceea, Ziua Sfântului Andrei se mai cheamă și Ziua lupului și se crede că numai în această zi din an lupul își poate întoarce capul.