Sărbătorindu-l pe Eminescu

Ziua Culturii Naţionale va fi marcată şi la Academia Română „Orice lectură nouă din Eminescu ne pune în faţa aceleiaşi dileme: ce ne place din Eminescu, ce primeşte, azi, sensibilitatea noastră postmodernă din acest mare liric apărut într-o epocă în care romantismul european abia se încheiase şi simbolismul îşi anunţase deja prin Baudelaire primele acorduri… […]

Sărbătorindu-l pe Eminescu

Ziua Culturii Naţionale va fi marcată şi la Academia Română „Orice lectură nouă din Eminescu ne pune în faţa aceleiaşi dileme: ce ne place din Eminescu, ce primeşte, azi, sensibilitatea noastră postmodernă din acest mare liric apărut într-o epocă în care romantismul european abia se încheiase şi simbolismul îşi anunţase deja prin Baudelaire primele acorduri… […]

Ziua Culturii Naţionale va fi marcată şi la Academia Română

„Orice lectură nouă din Eminescu ne pune în faţa aceleiaşi dileme: ce ne place din Eminescu, ce primeşte, azi, sensibilitatea noastră postmodernă din acest mare liric apărut într-o epocă în care romantismul european abia se încheiase şi simbolismul îşi anunţase deja prin Baudelaire primele acorduri…

Poezia românească a pornit, într-un chip sau altul, de la Eminescu, chiar şi atunci când s-a îndepărtat de el (cazul simbolismului, cazul Blaga, cazul – mai complex – al inclasabilului Arghezi). Eminescu a devenit un model şi, cu timpul, un mit al spiritualităţii noastre”, scria acad. Eugen Simion.

La eveniment participă academicienii Ionel Haiduc (preşedintele Academiei Române), Dan Berindei (vicepreşedinte al Academiei Române), Dinu C. Giurescu, Nicolae Breban, Ion Aurel Pop, Mihai Cimpoi şi Eugen Simion.

Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, al cărei preşedinte este Eugen Simion, va prezenta operele fundamentale apărute în anul 2012 şi va acorda premiile fundaţiei.

În încheierea evenimentului de la Academia Română, actorul Dorel Vişan va susţine un recital din poezia lui Eminescu.

Artă şi literatură la Biblioteca Naţională

În perioada 15 – 31 ianuarie, şi la Biblioteca Naţională a României (BNR) din Bucureşti va fi organizat un eveniment dedicat poetului naţional. Astfel, la BNR va fi deschisă expoziţia omagială „Eminescu – carte-obiect”, propusă de Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti. Curatorul expoziţiei este Daniela Frumuşeanu, de la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Facultatea de Arte Decorative şi Design.

În cadrul expoziţiei vor expune artiştii: Rodica Ailincăi, Vlad Basarab, Marcel Bunea, Daniela Constantin, Vioara Dinu Popescu, Şerbana Drăgoescu, Suzana Fântânaru, Cătălina Florescu, Daniela Frumuşeanu, Miruna Haşegan, Anca Alexandra Higiu, Georgeta Hlihor, Alexandra Andreea Ionaşcu, Andreea Gabriela Ionescu, Constantin Ovidiu Ionescu, Carmen Iordache, Ileana Dana Marinescu, Alexandru Ioan Mărginean, Lucian Muntean, Alexandra Neacşu, Lisandru Neamţu, Vasile Pop Negreşteanu, Cristina Gloria Oprişa, Letiţia Oprişan, Ioana Liana Popa, Adriana Popa Canija, Cristiana Maria Purdescu, Marin Răducu, Doina Reghiş Ionescu, Ana Maria Rugescu, Adina Sztrharszky, Valeriu Şuşnea, Alina Vodă.

Vernisajul expoziţiei va avea loc marţi, de la ora 17.00. Momentul va fi completat de participarea Simonei Codreanu (pian) şi a Mihaelei Roxana Zavodnik (soprană), cu un program de lieduri româneşti, precum şi printr-un recital de poezie susţinut de actorul Axel Moustache.

La Ateneul Român

Stagiunea de marţi seara este un proiect ce a ajuns deja la a patra ediţie. Organizatorii şi-au propus să readucă în atenţia publicului meloman repertoriul cameral în interpretări de referinţă, semnate de tineri muzicieni care au fost deja confirmaţi valoric atât în ţară, cât şi în străinatate. Au fost aleşi dintre tinerii plecaţi la studii în străinătate, dintre cei care au obţinut deja premii internaţionale, dar nu au fost ocoliţi nici cei care şi-au început promiţător cariera la academiile de muzică din ţară. În acest an, ziua de 15 ianuarie a căzut marţi, astfel încât, fără efort, întregul proiect este pus sub semnul omagiului culturii române în general şi al şcolii muzicale româneşti în special.

Marţi, 15 ianuarie, la ora 19.00,în Sala Mică a Ateneului Român, sunteţi invitaţi la un “Recital vocal dedicat Zilei Culturii Române”, susţinut de sopranele Iuliana Dima, Oana Neagoe şi Alexandra Tărniceru şi de tenorul Andrei Pleşca. La pian, Inna Oncescu.

În program: “Cu gândul la Eminescu”, “Rugăciune”, de Felicia Donceanu, “Stelele-n cer” de Nicolae Bretan, “Dintre sute de catarge”, de Doru Popovici, “Messiah – Every valley sall be exalted”, de Georg Friedrich Händel, “Fidelio – O wär ich schon mit dir vereint”, de Ludwig van Beethoven, “Carmen – Je dis que rien ne mépouvante”, de Georges Bizet, “Le Roy d’Ys – Vainement, ma bien-aimée”, de Edouard Lalo, “Ivan Susanin – Romanţa Antonidei”, de Mihail Glinka, “Gopak”, de Modest Musorgski, “La Traviata – Parigi, o cara” (duet), de Giuseppe Verdi, “L’Arlesiana – È la solita storia del pastore”, de Francesco Cilea, “La Rondine – Chi il bel sogno”, de Giacomo Puccini, “Pie Jesu” (duet), de Andrew Lloyd Webber, şi “Muzica”, de George Grigoriu.

Soprana Alexandra Mihaela Tărniceru a început să studieze canto la Piatra-Neamţ cu profesoara Elena Botez şi apoi a urmat cursurile UNMB, pe care le-a absolvit la clasa Lector univ. dr. Claudia Codreanu. În prezent este studentă la Master la aceeaşi clasă. Ea deţine un palmares impresionant pentru vârsta sa, 15 premii la concursuri naţionale şi internaţionale. Alexandra Mihaela Tărniceru a urmat cursuri de măiestrie cu Roseymary Hardy, Timothy Bentch, Marina Krilovici şi Mariana Nicolesco. Ea a suţinut numeroase concerte si recitaluri, repertoriul său cuprinzând roluri de operă, lucrări vocal-simfonice şi lieduri.

Iuliana Dima – soprană, originară din Adjud, a urmat cursurile de canto ale Liceului de Artă “Dinu Lipatti” din Bucureşti la recomandarea distinsei soprane Angela Gheorghiu, iar în prezent este studentă în anul I Master la UNMB, clasa prof. Claudia Codreanu. Din 2004 şi până în prezent a fost prezentă pe scenele bucureştene în numeroase recitaluri şi spectacole de operă (Suzanna – “Nunta lui Figaro”, Zerlina – “Cosi fan tutte” de Mozart), iar în cadrul concursurilor naţionale de specialitate, datorită vocii sale calde şi elegant conduse, a fost răsplătită cu numeroase premii.

Soprana Oana Neagoe a absolvit Liceul de Artă “Marin Sorescu”, din Craiova, secţia Canto clasic (2009) şi apoi a urmat cursurile Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, la clasa Lector Univ. Dr. Claudia Codreanu, unde studiază şi în prezent. A susţinut numeroase recitaluri şi concerte.

Tenorul Andrei Pleşca a studiat canto la Iaşi sub îndrumarea profesorilor Visarion Huţu, Adriana Severin, Oana Severin şi în prezent este student în anul IV la UNMB, la clasa profesor Claudia Codreanu. Colaborator al corului „Gavriil Musicescu” – Filarmonica de Stat Moldova” Iaşi şi al corului Operei Naţionale Bucureşti, tânărul interpret a susţinut de-a lungul anilor numeroase recitaluri şi concerte ca solist, în care a demonstrat că timbrul său cald, sensibilitatea şi muzicalitatea care îl caracterizează pot impresiona publicul.

Ziua Culturii Naţionale la Muzeul Naţional de Artă

Theodor Aman, Hora de la Aninoasa, lucrare din Expoziția Mitul Național de la MNAR

Ziua Culturii Române va fi sărbătorită de Ministerul Culturii, marţi, începând cu ora 18.30, la Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti.

Programul include vizita invitaţilor în expoziţiile „Mitul naţional. Contribuţia artelor la definirea identităţii româneşti 1830-1930” şi „Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeşului”, care aduc în atenţia publicului momente istorice şi opere de artă definitorii pentru cultura română.

Totodată, va avea loc şi un recital susţinut de violonistul Alexandru Tomescu.

În deschiderea manifestării organizate de Ministerul Culturii vor lua cuvântul Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, Daniel Barbu, ministrul Culturii, şi Roxana Theodorescu, directorul general al MNAR.

Evenimentul, la care sunt invitaţi să participe membrii Casei Regale a României, ai Guvernului României, ai comisiilor de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, directori ai instituţiilor culturale şi conducătorii uniunilor de creaţie, se va încheia cu o recepţie oferită de ministrul Culturii.

Gala Tinerilor Scriitori

În sala de festivităţi a Institutului Cultural Român va avea loc marţi, la ora 18.00, “Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2012”.

Juriul, compus din criticii literari acad. Eugen Simion, Daniel Cristea-Enache, Paul Cernat şi Bogdan Creţu, a hotărât câştigătorul Premiului “Cartea de Poezie a anului 2012”: Liviu Ioan Stoiciu, pentru volumul „Substanţe interzise”, apărut la Editura “Tracus Arte”.

De asemenea, Juriul a anunţat nominalizările pentru cele trei secţiuni precizate în regulamentul Galei (listate în ordinea alfabetică a autorilor):

Tânărul Poet al anului 2012: Vlad Moldovan, pentru volumul “Dispars”, Editura “Cartea Românească”, Andra Rotaru, pentru volumul „Lemur”, Editura “Cartea Românească”, şi Radu Vancu, pentru „Frânghia înflorită”, Casa de Editură “Max Blecher”.

Tânărul Prozator al anului 2012: Cosmin Perţa, pentru “Teofil şi Câinele de lemn”, Editura “Herg Benet”, Dan Sociu, pentru “Combinaţia”, Editura “Casa de Pariuri Literare” şi un cristian, pentru “morţii mă-tii”, Editura “Casa de Pariuri Literare”

Tânărul Critic literar al anului 2012: Ioana Dunea, pentru “Literatura reideologizării. 1957-1964. Poezia”, Editura “Tracus Arte”, Mihai Iovănel, pentru “Evreul improbabil: Mihail Sebastian: o monografie ideologică”, Editura “Cartea Românească” şi Claudiu Turcuş, pentru “Estetica lui Norman Manea”, Editura “Cartea Românească”.

Gala Tinerilor Scriitori se va desfăşura în cadrul unui eveniment multiart, unde vor fi prezenţi Ioana Crăciunescu, Ionuţ Bogdan Ştefănescu şi Mircea Tiberian.

Radio România Cultural transmite evenimentul în direct.

La Berlin, Bruxelles, Viena

O seară de poezie, susţinută de actorii Dan Nuţu şi Anna Schumacher, în prezenţa scriitorului şi traducătorului Hans Bergel, va oferi publicului versuri de Mihai Eminescu, Lucian Blaga şi George Bacovia.

ICR din Bruxelles prezintă documentarul Vaninei Vignal „După tăcere”(2012). Coproducţia franco-română, filmată în limba română, face parte din trilogia românească a Vaninei Vignal, începută cu „Stella” (2007) şi programată a se încheia cu un al treilea film despre elita românească persecutată de regimul comunist după 1948. Coproducător al filmului este Cristian Mungiu.

ICR Viena organizează un salon literar, cu sprijinul Editurii “Polirom”, al librăriei “Kuppitsch” şi al “Asociaţiei Die2”. Publicul se va putea delecta în sălile de lectură special amenajate cu peste 150 de titluri din literatura română contemporană. De asemenea, vor putea fi achiziţionate cărţi la preţuri speciale, organizatorii oferind oaspeţilor cafea şi ceai, într-o atmosferă de cafenea literară. Cunoscuta actriţă vieneză Mercedes Echerer îşi va prezenta cel mai recent proiect dedicat culturii spaţiului dunărean, iar tânărul muzician Cristian Ruscior va susţine la finalul serii un scurt recital de vioară.

Eminescu şi Amita Bhose

Pe de altă parte, marţi, de la ora 17.30, Editura “Cununi de stele” şi Librăria “Mihai Eminescu” din Bucureşti invită publicul la evenimentul „Eminescu, primul traducător român din sanscrită”, dedicat memoriei poetului naţional şi primei traducătoare a poeziei eminesciene în Asia, Amita Bhose. În urmă cu 130 de ani, Mihai Eminescu scria „Luceafărul”. O indiancă, Amita Bhose, avea să-l traducă în 1969, pentru concetăţenii ei. Stabilită în România din 1971, Amita Bhose avea să-şi dedice toată viaţa cercetării operei eminesciene şi creării unei punţi de legătură între cultura română şi cea indiană.

Invitaţie la Ipoteşti, Casa Poetului

Casa Memorială Mihai Eminescu de la Ipotești

Tot pentru a marca Ziua Culturii Naţionale, TVR 1 şi TVR 2 vor difuza, în perioada 14 – 20 ianuarie, emisiuni dedicate vieţii şi operei lui Mihai Eminescu. Între acestea se numără documentarul „Ipoteşti, casa poetului”, realizat de Lucia Hossu Longin, o producţie TVR Cinema. Filmul este o invitaţie în Ţara de Sus a Moldovei, la „Memorialul Eminescu” de la Ipoteşti. Creatorii ansamblului muzeal au ales ca Ipoteştii să nu fie doar un loc al memoriei înţepenite în timp, ci un pretext de a-l arăta lumii pe marele poet, în lumina proaspătă a începutului de mileniu.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.