Sârbii îşi aleg președintele și parlamentul

Vucic candidează pentru un al doilea mandat de cinci ani cu o promisiune de pace și stabilitate, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, care a pus Serbia sub presiunea Occidentului

Sârbii îşi aleg președintele și parlamentul

Vucic candidează pentru un al doilea mandat de cinci ani cu o promisiune de pace și stabilitate, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, care a pus Serbia sub presiunea Occidentului

Sârbii vor vota duminică în cadrul alegerilor prezidențiale și parlamentare care îl opun pe președintele în exercițiu Aleksandar Vucic și Partidul său Progresist (SNS) unei opoziții care se angajează să lupte împotriva corupției și să îmbunătățească protecția mediului, scrie Reuters.

Vucic candidează pentru un al doilea mandat de cinci ani cu o promisiune de pace și stabilitate, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina, care a pus Serbia sub presiunea Occidentului pentru a alege între legăturile sale tradiționale cu Moscova și aspirațiile de a adera la Uniunea Europeană.

Votul pentru cei aproximativ 6,5 milioane de alegători din Serbia se deschide la ora 05:00 GMT și se închide la ora 18:00 GMT.

Sondajele arată că Vucic, un conservator, poate să câștige în primul tur, în fața lui Zdravko Ponos, un general de armată în retragere care este candidatul coaliției proeuropene și centriste Alianța pentru Victorie.

Un sondaj al institutului de sondare Faktor Plus publicat miercuri în cotidianul Blic îl dădea câștigător pe SNS cu 53,6% din voturi. Alianța pentru Victorie s-a clasat pe locul al doilea, cu 13,7%, iar partenerul de coaliție al lui Vucic, socialiștii, pe locul al treilea, cu 10,2%. O grupare a ecologiștilor ar obține 4,7% din voturi, peste pragul de 3% necesar pentru a obține locuri în parlament, arată sondajul.

Opoziția a boicotat în mare parte alegerile parlamentare de anul trecut, permițând SNS și aliații săi să obțină 188 de locuri în parlamentul de 250 de locuri.

Invazia Rusiei din 24 februarie în Ucraina a avut un mare impact asupra campaniilor electorale din Serbia, care încă își revine după războaiele din Balcani și izolarea din anii 1990.

Serbia este aproape în întregime dependentă de gazul rusesc, în timp ce armata sa menține legături cu armata rusă.

De asemenea, Kremlinul sprijină opoziția Belgradului față de independența Kosovo, fosta provincie sudică a Serbiei, cu populație predominant albaneză.

Deși Serbia a sprijinit două rezoluții ale ONU care condamnă invazia Rusiei în Ucraina, a refuzat să impună sancțiuni împotriva Moscovei.

Distribuie articolul pe:

2 comentarii

  1. E democratzie in Servia ? Evident ca e: Sarbii pot alege pe oricine doresc dupa ce Americanii i-au assasinat pe Miloshevici, Mladici shi Karazici. Au mai ramas doar 6,5 milioane de Sarbi dupa ce Americanii au tras inclusiv in trenul Belgrad-Salonic plin cu refugiatzi dupa bombardamentul American din Belgrad si ei pot evident alege pe oricine dintre supra-vietzuitori stiind ca assasinii platitzi de CIA pot fi oricand re-activatzi daca iese cine nu trebue.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.